CODUL DE PROCEDURA CIVILA
Codul de procedură civilă a fost modificat prin:
- O.U.G. 138/14
septembrie 2000 - M.
Of. 479 - 2.X.2000
pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă
- O.U.G.
290/29 decembrie 2000 - M. Of.
706 - 29.XII.2000
privind modificarea art. IX din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă si
pentru abrogarea Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si
completarea Codului de procedură civilă
- L .
32/5 martie 2001 - M. Of.
116 - 7.III.2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 290/2000 privind
modificarea art. IX din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru
modificarea si completarea Codului de procedura civila si pentru abrogarea
Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de
procedura civila
- O.U.G.
59/25 aprilie 2001 - M. Of.
217 - 27.IV.2001
privind modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă
- O.U.G.
58/25 iunie 2003 - M. Of. 460
- 28.VI.2003
privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă
- L. 195/25
mai 2004 - M.
Of. 470 - 26.V.2004
privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă
- O.U.G.
65/9 septembrie 2004 - M.
Of. 840 - 14.IX.2004
pentru modificarea Codului de procedură civilă
- L.
493/10 noiembrie 2004
- M.
Of. nr. 1071 - 18.XI.2004
privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru
modificarea Codului de procedură civilă
CUPRINS
|
COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI |
1-40 |
|
1-4 |
|
|
5-16 |
|
|
17-19 |
|
|
20-23 |
|
|
Titlul V. Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea judecătorilor |
24-36 |
|
37-40 |
|
|
PROCEDURA CONTECIOASA |
41-330 |
|
41-81 |
|
|
Capitolul I. Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale |
41-46 |
|
Capitolul II. Persoanele care sunt împreuna reclamante sau parâte |
47-48 |
|
Capitolul III. Alte persoane care pot lua parte la judecata |
49-66 |
|
Sectiunea I. Interventia |
49-56 |
|
Sectiunea II. Chemarea in judecata a altor persoane |
57-59 |
|
Sectiunea III. Chemarea in garantie |
60-63 |
|
Sectiunea IV. Arătarea titularului dreptului |
64-66 |
|
Capitolul IV. Reprezentarea părtilor in judecată |
67-73 |
|
Capitolul V. Asistenta judiciară |
74-81 |
|
82-108 |
|
|
Capitolul I. Cererile |
82-84 |
|
Capitolul II. Citatiile si comunicarea actelor de procedură |
85-100 |
|
Capitolul III. Termenele |
101-104 |
|
Capitolul IV. Nulitatea actelor de procedură |
105-108 |
|
109-281 |
|
|
Capitolul I. Procedura inainte de judecată |
109-1202 |
|
Sectiunea I. Dispozitii generale |
109-111 |
|
Sectiunea II. Chemarea în judecată |
112-114 |
|
Sectiunea III. Intâmpinarea |
115-118 |
|
Sectiunea IV. Cererea reconventionala |
119-120 |
|
Sectiunea V. Plângerea |
120-120 |
|
Capitolul II. Sedintele si politia lor |
121-124 |
|
Capitolul III. Judecata |
125-254 |
|
Sectiunea I. Infatisari si dezbateri |
125-157 |
|
Sectiunea II. Exceptiile de procedură si excetia puterii de lucru judecat |
158-166 |
|
Sectiunea III. Administrarea dovezilor |
167-241 |
|
§ 1. Dispozitii generale |
167-171 |
|
§ 2. Dovada cu înscrisuri |
172-176 |
|
§ 3. Verificarea de scripte |
177-185 |
|
§ 4. Dovada cu martori |
186-200 |
|
§ 5. Expertiza |
201-214 |
|
§ 6. Cercetarea la fata locului |
215-215 |
|
§ 7. Interogatoriul |
218-227 |
|
§ 8. Jurământul (abrogat) |
226-234 |
|
§ 9. Asigurarea dovezilor |
235-241 |
|
Sectiunea IV. Suspendarea judecatii |
242-245 |
|
Sectiunea V. Renuntarea la judecată si renuntarea la drept |
246-247 |
|
Sectiunea VI. Perimarea |
248-254 |
|
Capitolul IV. Hotarârile |
255-281 |
|
Sectiunea I. Dispozitii generale |
255-269 |
|
Sectiunea II. Hotărârile partiale |
270 |
|
Sectiunea III. Hotărârile care consfintesc învoiala părtilor |
271-273 |
|
Sectiunea IV. Cheltuielile de judecată |
274-277 |
|
Sectiunea V. Executia vremelnică |
278- 280 |
|
Sectiunea VI. Indreptarea hotarârilor |
281 |
|
282-316 |
|
|
Capitolul I. Apelul |
282-298 |
|
Capitolul II. Recursul |
299-316 |
|
Sectiunea I. Termenul si formele recursului |
299-308 |
|
Sectiunea II. Judecarea recursului si efectele casării |
309-316 |
|
317-330 |
|
|
Capitolul I. Contestatia in anulare |
317-321 |
|
Capitolul II. Revizuirea hotărârilor |
322-328 |
|
Capitolul III. Recursul în interesul legii si recursul in anulare |
329-330 |
|
DISPOZITII GENERALE PRIVITOARE LA PROCEDURILE NECONTENCIOASE |
331-339 |
|
DESPRE ARBITRAJ |
340-3703 |
|
DESPRE EXECUTAREA SILITĂ |
372-580 |
|
Capitolul I. Dispozitii generale |
372-405 |
|
Sectiunea I. Titlurile cerute pentru executarea silita |
372-379 |
|
Sectiunea II. Persoanele si bunurile supuse excutării silite |
380 |
|
Sectiunea III. Când se poate exercita executarea silită |
381-391 |
|
Sectiunea IV. Pentru primirea cautiunii |
392-396 |
|
Sectiunea V. Executarea în contra mostenitorilor |
397-398 |
|
Sectiunea VI. Contestatii asupra executării silite |
399-405 |
|
Capitolul II. Executarea silită asupra bunurilor miscatoare |
406-462 |
|
Sectiunea I. Bunurile miscatoare care nu se pot urmări |
406-410 |
|
Sectiunea II. Urmărirea bunurilor miscătoare ce se află în posesia datornicului |
411-430 |
|
Sectiunea III. Vânzarea sau licitatia bunurilor miscatoare urmărite |
431-449 |
|
Sectiunca IV. Distributia pretului |
450-451 |
|
Sectiunea V. Urmărirea si poprirea bunurilor miscătoare
ale datornicului care |
452-462 |
|
Capitolul III. Executarea silita asupra veniturilor nemiscătoarelor |
463-487 |
|
Sectiunea I. Urmărirea fructelor prinse de rădăcini |
463-472 |
|
Sectiunea II. Urmărirea veniturilor unui bun nemiscator |
473-487 |
|
Capitolul IV. Executarea silita asupra bunurilor nemiscatoare |
488-561 |
|
Sectiunea I. Bunuri care pot fi urmărite |
488-491 |
|
Sectiunea II. Urmarirea nemiscatoarelor bunuri |
492-498 |
|
Sectiunea III. Procesul-verbal de situatie, afiptele si publicatiile |
499-510 |
|
Sectiunea IV. Efectele urmăririi bunurilor nemiscătoare |
511-513 |
|
Sectiunea V. Păstrarea bunurilor nemiscatoare urmărite |
514-519 |
|
Sectiunea VI. Concursul mai multor urmariri imobiliare |
520-521 |
|
Sectiunea VII. Opozitii si cereri incidente la o urmarire de bunuri nemiscatoare |
522-525 |
|
Sectiunea VIII. Amânarea adjudecării |
526-529 |
|
Sectiunea IX. Licitatia si adjudecarca bunurilor nemiscătoare urmărite |
530-543 |
|
Sectiunea X. Consemnarea pretului adjudecării |
544-550 |
|
Sectiunea XI. Actele de adjudecare si recursul în contra lor |
551-557 |
|
Sectiunea XII. Efectele adjudecării |
558-561 |
|
Capitolul V. Tablou de împarteala pretului nemiscătoarelor |
562-571 |
|
Sectiunea 1. Deschiderea distributiei si înfătisarea titlurilor |
562 |
|
Sectiunea II. Închiderea distributiei si plata creantelor |
563-566 |
|
Sectiunea III. Regularea unor creante speciale |
567-571 |
|
Capitolul VI. Predarea a silita miscatoarelor si nemiscatoarelor |
572-580 |
|
PROCEDURI DIVERSE |
581-720 |
|
Capitolul I. Ordonante presedentiale |
581-582 |
|
Capitolul II. Refacerea inscrisurilor si hotarârilor disparute |
583-585 |
|
Capitolul III. Despre oferte de plata si consemnatii |
586-590 |
|
Capitolul IV. Sechestrul asigurator si judiciar |
591-601 |
|
Capitolul V. Deliberarile consiliului de familie (Abrogat) |
602-606 |
|
Capitolul VI. Despărtenia |
607-619 |
|
Capitolul VII. Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni |
620-673 |
|
Sectiunea I. Abrogată |
620-631 |
|
Sectiunea II. Abrogată |
632-633 |
|
Sectiunea III. Abrogată |
634-642 |
|
Sectiunea IV. Vînzarea miscatoarelor unei mosteniri |
643-646 |
|
Sectiunea V. Vânzarea bunurilor nemiscătoare ale nevârstnicilor |
647-656 |
|
Sectiunea VI. Împărtiri si licitatii |
657-667 |
|
Sectiunea VII. Beneficiul de inventar |
668-673 |
|
Capitolul VIII. Cererile privitoare la posesiune |
674-676 |
|
Capitolul IX. Despărtirea averilor dintre barbati si femei |
677-686 |
|
Capitolul X. Despre interdictie |
687-691 |
|
Capitolul XI. Cesiunea bunurilor |
692-697 |
|
Capitolul XII. Conventiile matrimoniale |
697-709 |
|
Capitolul XIII. Transcrierea actelor de stramutare si
urmarirea proprietatii si despre |
710-720 |
|
DISPOZITII FINALE |
721-735 |
|
DISPOZITII TRANZITORII STABILITE PRIN LEGEA Nr. 59/1993 |
II-VI |
CARTEA I
Competenta instantelor judecatoresti
TITLUL I
Competenta dupa materie*)
Art. 1.* - Judecatoriile judeca:
1. in prima instanta,
toate procesele si cererile in afara de cele date de lege in competenta altor
instante;
2.
plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu
activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in
cazurile prevazute de lege;
3. in orice
alte materii date prin lege in competenta lor.
Art. 2.* -
Tribunalele judeca:
1. in prima
instanta:
a) procesele
si cererile in materie comerciala cu exceptia celor al caror obiect are o
valoare de pana la 10 milioane lei inclusiv;
b) procesele
si cererile privind drepturi si obligatii rezultand din raporturi juridice
civile, al caror obiect are o valoare de peste 150 milioane lei;
c) procesele
si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in
competenta curtilor de apel;
d) procesele
si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
e) procesele
si cererile in materie de expropriere;
f) cererile
pentru incuviintarea adoptiilor;
g) cererile
privind punerea sub interdictie, declararea disparitiei si declararea mortii;
h) cererile
privitoare la nulitatea casatoriei, nulitatea sau desfacerea adoptiei si cele
pentru decaderea din drepturile parintesti;
i) cererile
pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in
procesele penale;
j) cererile
pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a
hotararilor date in tari straine;
2. ca
instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de
judecatorii in prima instanta;
3. ca
instante de recurs, recursurile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii
in ultima instanta;
4. in orice
alte materii date prin lege in competenta lor.
* Textul articolelor 1 si 2 este reprodus astfel
cum a fost modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 3.* -
Curtile de apel judeca:
1. in prima
instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind
actele de competenta autoritatilor administratiei publice centrale, ale
prefecturilor, ale serviciilor publice descentralizate la nivel judetean, ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale, ale autoritatilor publice
judetene a municipiului Bucuresti;
2. ca
instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de
tribunale in prima instanta;
3. ca
instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de
tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege;
4. in alte
materii date prin lege in competenta lor.
Art. 4. -
*Curtea Suprema de Justitie judeca:
1.
recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor
hotarari, in cazurile prevazute de lege;
2.
recursurile in interesul legii;
3.
recursurile in anulare;
4. in orice
alte materii date prin lege in competenta sa.
* Textul articolelor 3 si 4 este reprodus astfel
cum a fost modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 41.
- Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu arbitrajul reglementat
de cartea IV apartine instantei care ar fi fost competenta sa solutioneze
litigiul in fond, in lipsa unei conventii arbitrale.
** Text introdus prin Legea nr. 59/1993.
TITLUL II
Competenta teritoriala
Art. 5. - Cererea se face la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are
domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la
instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, la
instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.
Art. 6. -
Cand paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire
profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau
industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau
indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care
urmeaza sa se execute in acel loc.
Art. 7. -
Cererea impotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanta
sediului ei principal.
Cererea se
poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile
ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin
reprezentant sau din fapte savarsite de acesta.
Cererea
impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la
instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i
s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in
lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre
asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea
unui curator, care sa reprezinte interesele asociatilor.
Art. 8. -
Cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice,
caselor
autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala
tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul.
*Cand mai multe judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal sunt
deopotriva competente, cererile in care figureaza persoanele aratate la alin. 1
se introduc la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului, iar in
Capitala, la judecatoria sectorului 4.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 9. - Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la
instanta competenta pentru oricare dintre ei; in caz cand printre parati sunt
si obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare
dintre debitorii principali.
Art. 10. -
In afara de instanta domiciliului paratului, mai sunt competente urmatoarele
instante:
1. in
cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui
contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in
parte, a obligatiunii;
2. in
cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui nemiscator, in
actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se
afla nemiscatorul;
3. in
cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului
de plata;
4. in
cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a
luat nastere sau aceea a locului platii;
5. in
cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare
sau de sosire;
6. in
cererile impotriva unei femei casatorite*) care are resedinta obisnuita
deosebita de aceea a sotului, instanta resedintei femeii;
*) Acest text trebuie considerat abrogat implicit ca
urmare a consacrarii principiului constitutional al egalitatii sexelor.
7. in
cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensia alimentara,
instanta domiciliului reclamantului;
8. in
cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit, instanta in circumscriptia careia
s-a savarsit acel fapt.
Art. 11. -
In materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si
la instanta in circumscriptia careia se afla:
1.
domiciliul asiguratului;
2. bunurile
asigurate;
3. locul
unde s-a produs accidentul.
Alegerea
competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea
dreptului la despagubire.
Dispozitiile
de mai sus nu se aplica in materie de asigurari maritime si fluviale.
Art. 12. -
Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente.
Art. 13. -
Cererile privitoare la bunuri nemiscatoare se fac numai la instanta in
circumscriptia careia se afla nemiscatoarele.
Cand
nemiscatorul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va
face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in
vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele
in circumscriptiile carora se afla nemiscatorul.
Art. 14. -
In materie de mostenire, sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu
al mortului:
1. cererile
privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
2. cererile
privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care
mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
3. cererile
legatarilor sau ale creditorilor mortului impotriva vreuneia din mostenitori
sau impotriva executorului testamentar.
Art. 15. -
Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de
competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.
Art. 16. -
Cererile in materie de faliment sunt de competenta instantei in circumscriptia
careia comerciantul isi are principala asezare comerciala.
TITLUL III
Dispozitii speciale
Art. 17. - Cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei
competente sa judece cererea principala.
Art. 18. -
In cererile pentru constatarea existentei sau neexistentei vreunui drept,
competenta instantei se determina dupa regulile prevazute pentru cererile avand
de obiect executarea prestatiunii.
Art. 19. -
Partile pot conveni, prin inscris sau prin declaratie verbala in fata
instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante
decat acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de cazurile
prevazute de art. 13, 14, 15 si 16.
TITLUL IV
Conflictele de competenta
Art. 20. - Exista conflict de competenta:
1. cand doua
sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi
pricina;
2. cand doua
sau mai multe instante, prin hotarari irevocabile s-au declarat necompetente de
a judeca aceeasi pricina.
Art. 21. -
Instanta, inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta, va suspenda din
oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa
hotarasca asupra conflictului.
Art. 22. -
Conflictul ivit intre doua judecatorii din circumscriptia aceluiasi tribunal se
judeca de acel tribunal.
Daca cele
doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul s-a nascut
intre o judecatorie si un tribunal, sau intre doua tribunale, competenta este
Curtea respectiva.
Daca cele
doua instante in conflict nu se gasesc in circumscriptia aceleiasi Curti,
precum si conflictul intre doua Curti, se judeca de Curtea Suprema de Justitie.
* Exista
conflict de competenta, in sensul art. 20, si in cazul in care el se iveste
intre instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala. In
acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta judecatoreasca
ierarhic superioara instantei in conflict, dispozitiile art. 21 fiind
aplicabile.
* Text introdus prin Legea nr. 59/1993.
Instanta competenta sa judece conflictul va
hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor, cu drept de recurs in
termen de 5 zile de la pronuntare.
Art. 23. - Cand, din pricina unor
imprejurari exceptionale, instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat
sa functioneze, Curtea Suprema de Justitie, la cererea partii interesate, va
desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina.
TITLUL V
Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea judecatorilor
Art. 24. - Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua
parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de
rejudecare dupa casare.
De asemenea
nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau
arbitru in aceeasi pricina.
Art. 25. -
Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator
sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii.
Art. 26. -
Abtinerea se propune de judecator si se judeca potrivit normelor prevazute de
art. 30, 31, si 32.
Art. 27. -
Judecatorul poate fi recuzat:
1. cand el,
sotul sau, ascendentii ori descendentii lor, au vreun interes in judecarea
pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv,
cu vreuna din parti;
*2. cand el
este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al
patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este
casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;
* Text introdus prin Legea nr. 59/1993.
3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana
la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit,
au ramas copii;
4. daca el,
sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina
asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde
una din parti este judecator;
5. daca
intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5
ani inaintea recuzarii; 6. daca este tutor, curator sau consiliu
judiciar*) al uneia din parti;
*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata
implicit, deoarece Codul familiei nu mai mentinut aceasta institutie.
7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
8. daca a
primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de
indatoriri;
9. daca este
vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad
inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea
inclusiv.
Art. 28. -
Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata
ca tutor, curator, consiliu judiciar*) sau director al unei institutii publice
sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea
pricinii.
*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie
socotita abrogata implicit, deoarece Codul familiei nu mai mentinut aceasta
institutie.
Art. 29. - Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare
judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri.
Cand
motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa
propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
Judecatorul
impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine.
Art. 30. -
Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea
careia nu poate sa intre cel recuzat.
In cazul
cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, precum si
in cazul cand recuzarea priveste pe toti judecatorii unei instante, aceasta se
judeca de instanta la care se indreapta calea de atac respectiva.
Recuzarea
tuturor membrilor nei sectiuni a Curtii Supreme de Justitie se judeca de
cealalta sectiune a Curtii Supreme de Justitie.
Art. 31. -
Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor
si ascultand pe judecatorul recuzat numai daca gaseste de cuviinta.
Nu se admite
interogatoriul sau juramantul*) ca mijloc de dovada a motivelor de
recuzare.
*) Juramantul, ca mijloc de proba, a fost desfiintat
prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.
In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura.
Art. 32. -
Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica.
Daca
recuzarea s-a primit, judecatorul se retrage si nu poate sa stea fata la
chibzuirea asupra pricinii.
Incheierea
prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de
judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate.
Art. 33. -
Instanta superioara investita cu judecarea cererii de recuzare in cazurile
prevazute de art. 30 alin. 2 va dispune trimiterea pricinii la o instanta de
acelasi grad, in cazul cand gaseste ca cererea de recuzare este intemeiata.
Daca cererea
este respinsa, pricina se inapoiaza spre judecare instantei inferioare.
Art. 34. -
Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin
care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac.
Incheierea
prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul.
Cand
instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa,
reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta.
Art. 35. -
Cand cererea de recuzare a fost facuta cu rea-credinta, instanta va condamna pe
cel care a facut-o la o amenda de la 3000 la 10000 lei si la despagubirea
partii vatamate.
Art. 36. -
Dispozitiile prezentului titlu, in afara de art. 24 si 27 pct. 7, se aplica si
procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor.
TITLUL VI
Stramutarea pricinilor
Art. 37. - Cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al
patrulea inclusiv printre magistratii instantei, cealalta parte poate cere
stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad.
Stramutarea
pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta
publica. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca
nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor
pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale.
Art. 38. -
Stramutarea pentru motiv de rudenie sau de afinitate trebuie ceruta mai inainte
de inceperea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau
siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii.
Stramutarea
pentru siguranta publica se poate cere numai de procurorul de pe langa Curtea
Suprema de Justitie.
Art. 39. -
Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se
depune la instanta imediat superioara.
Cererea de
stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica
se depune la Curtea Suprema de Justitie.
Art. 40. -
Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu.
Presedintele
instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea
partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta
masura instantei respective.
In caz de
admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad.
Hotararea
asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac.
Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare
urmeaza sa fie pastrate.
Dispozitiile
art. 35 se aplica prin asemanare.
CARTEA a
II-a
Procedura contencioasa
TITLUL I
Partile
CAPITOLUL I
Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale
Art. 41. - Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie
parte in judecata.
Asociatiile
sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca
parate, daca au organe proprii de conducere.
Art. 42. -
Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat
daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in legile sau
statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor.
Art. 43. -
Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in
orice stare a pricinii.
Actele de
procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt
anulabile. Reprezentantul incapabilului, curatorul sau consiliul judiciar*) va
putea, insa, ratifica toate sau parte din aceste acte.
*) Numirea tutorelui si a curatorului se face potrivit
art. 152 din Codul familiei de catre autoritatea tutelara, astfel incat
instantele nu mai pot numi direct pe curatori, ci sunt obligate sa ceara
autoritatii tutelare numirea lor.
Art. 44. - Daca incapabilul nu are reprezentant legal si exista urgenta, la
cererea partii interesate, instanta va putea numi un curator special, care sa-l
reprezinte pana la numirea reprezentantului legal; ea va putea numi, de
asemenea, un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant
si reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu
are reprezentant.
Numirea
acestor curatori*) se va face de instanta competenta sa hotarasca asupra
cererii de chemare in judecata.
*) Numirea tutorelui si a curatorului se face potrivit
art. 152 din Codul familiei de catre autoritatea tutelara, astfel incat instantele
nu mai pot numi direct pe curatori, ci sunt obligate sa ceara autoritatii
tutelare numirea lor.
Art. 45. - Ministerul Public poate introduce orice actiune, in afara de cele
strict personale si sa participe la orice proces, in oricare faza a acestuia,
in cazurile in care este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor
legitime ale minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie, precum si in
alte cazuri prevazute de lege.*
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se
refera actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi, daca va fi
cazul, de dispozitiile prevazute in art. 246 si urm. si in art. 271 si urm. din
prezentul cod.
Procurorul
poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac si sa ceara punerea in
executare a hotararii. (D. nr. 38 - 16.II. 1959)
Art. 46. -
Abrogat prin Decretul nr. 38 din 16/02/1959.
CAPITOLUL II
Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate
Art. 47. - Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca
obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile
sau obligatiile lor au aceeasi cauza.
Art. 48. -
Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau
parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti.
Cu toate
acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a
legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor,
actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate
numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si
celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de
ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau
paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in
termen vor continua totusi sa fie citati.
CAPITOLUL III
Alte persoane care pot lua parte la judecata
Sectiunea I
Interventia
Art. 49. - Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza
intre alte persoane.
Interventia
este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau.
Ea este in
interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.
Art. 50. -
Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta
pentru cererea de chemare in judecata.
Ea se poate
face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.
Cu invoirea
partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel.
Art. 51. -
Cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea
instantei de recurs.
Art. 52. -
Dupa ascultarea partilor si a celui care intervine, instanta va hotari asupra
incuviintarii in principiu a interventiei.
Incheierea
nu se poate ataca decat o data cu fondul.
Dupa
incuviintarea in principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei si, in
cazurile in care intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care
aceasta va trebui depusa.
Art. 53. -
Cel care intervine va lua procedura in starea in care se afla in momentul
admiterii interventiei; actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata
de cel care intervine.
Art. 54. -
In interventia facuta in interesul uneia din parti, cel care intervine poate
face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in
folosul careia intervine.
Art. 55. -
Interventia se judeca o data cu cererea principala. Cand insa judecarea cererii
ar fi intarziata prin interventia in interes propriu, instanta poate hotari
despartirea ei spre a fi judecata deosebit.
Art. 56. -
Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se
socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi
apel sau recurs.
Sectiunea a II-a
Chemarea in judecata a altor persoane
Art. 57. - Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar
putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Cererea
facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este
obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
Cererea
facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor
inaintea primei instante.
Cererea va
fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice. La
exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de
chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
Art. 58. -
Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu,
iar hotararea ii va fi opozabila
Art. 59. -
In cazul prevazut de art. 58, cand paratul chemat in judecata pentru o datorie
baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care
isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune
suma datorata.
In acest
caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.
Sectiunea a III-a
Chemarea in garantie
Art. 60. - Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia
ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in
garantie sau in despagubire. In aceleasi conditii, cel chemat in garantie
poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana.
Art. 61. - Cererea va fi
facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata.
Cererea facuta de parat se va
depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se
va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
Cererea de
chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea
dezbaterilor, inaintea primei instante.
Art. 62. -
Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si,
daca intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza
sa fie depusa de cel chemat in garantie.
Art. 63. -
Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala. Cand
judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie,
instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.
Sectiunea a IV-a
Aratarea titularului dreptului
Art. 64. - Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in
numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele
caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o
persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
Art. 65. - Cererea
privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o
data cu intampinarea, iar, daca ceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la
prima zi de infatisare.
Cererea va fi
comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere
si inscrisurile de la dosar.
Art. 66. -
Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul
consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din judecata.
Cand cel chemat
nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului, se vor aplica
dispozitiile art. 58.
CAPITOLUL IV
Reprezentarea partilor in judecata
Art. 67. - Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin
mandatar.
Mandatarul
cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca
acest drept i-a fost dat anume.
Daca cel
care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara, sau
daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se
presupune dat.
Art. 68. -
Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare
in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; in cazul cand
procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii
avocatilor.*)
*) Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea
avocaturii.
Dreptul de
reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si
trecuta in incheierea de sedinta.
Mandatul
este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o
aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte
sau pentru anumita instanta.
Daca
mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate
pune concluzii decat prin avocat.
Asistarea de
catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt
mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la al patrulea grad inclusiv.
De asemenea
asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii cand partea este
reprezentata prin sot sau ruda pana la al patrulea grad inclusiv.
Art. 69. -
Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si
propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri
speciale.
Avocatul
care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face
orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde
prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de
atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se
vor indeplini numai fata de partea insasi.
Art. 70. -
Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie
judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este
obligatorie.
Art. 71. -
Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit
incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau
de catre reprezentantul legal al incapabilului.
Art. 72. -
Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat
de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii.
Mandatarul
care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a
dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de
infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.
Art. 73. -
Obstiile de mosneni ori razesi si composesoratele vor fi reprezentate prin unul
sau 3 mandatari alesi sau numiti din oficiu, afara daca legile speciale nu
dispun altfel.
Cand toti
membrii unei asemenea colectivitati se invoiesc, ei numesc mandatarii prin
inscris autentificat la judecatoria in circumscriptia careia se afla comuna in
care domiciliaza majoritatea devalmasilor.
In lipsa
unei asemenea invoieli, cei interesati vor cere judecatoriei competente sa
proceada la desemnarea mandatarilor.
In acest caz, judecatorul va
vesti pe devalmasi prin notarul comunei*), sa se adune de preferinta intr-o zi
de sarbatoare, la primaria comunei prevazute la alineatul 2, pentru a alege pe
mandatari.
*) Termenii corespunzatori sunt astazi
"secretarul consiliului local" si "consiliul local".
Vestirea, semnata
de judecator, se va afisa prin ingrijirea notarului*), la usa primariei*
comunelor in cuprinsul carora se afla nemiscatoarele devalmase cu cel putin 15
zile inainte de ziua alegerii. In acelasi termen, vestirea se va face si verbal
in fiecare sat, prin batai cu toba, sunete de goarna, sau alte mijloace de
publicitate obisnuite in localitate.
*) Termenii corespunzatori sunt astazi
"secretarul consiliului local" si "consiliul local".
Indeplinirea
acestor formalitati se va constata prin procese-verbale ce vor fi inaintate
notarului comunei*) unde urmeaza sa se adune devalmasii.
*) Termenii corespunzatori sunt astazi
"secretarul consiliului local" si "consiliul local".
La ziua
sorocita, judecatorul va face strigarea celor adunati, insemnand pe o lista pe
cei prezenti si partea ce fiecare dintre ei are in bunurile devalmase.
In cazurile
cand se contesta drepturile vreunui devalmas, judecatorul va putea sa
nu-l inscrie, daca contestatia i se va parea intemeiata; neinscrierea dreptului
nu impiedica invocarea lui pe calea dreptului comun. In nici un caz judecatorul
nu va amana alegerea din cauza contestatiilor.
Judecatorul va
culege declaratiile verbale ce fiecare din cei inscrisi in lista va face in
privinta acelora pe care voiesc sa-i aleaga ca mandatari. Alegerea mandatarilor
se va face cu majoritatea voturilor celor prezenti, socotita atat asupra
numarului celor de fata, cat si asupra drepturilor devalmase.
Daca
locuitorii nu vin sau daca cele doua majoritati aratate mai sus nu se pot
intruni, judecatorul va numi din oficiu pe mandatari dintre membrii
colectivitatii.
Cele
savarsite inaintea judecatorului vor fi constatate printr-o incheiere, care va
avea puterea unei procuri autentice.
Orice viciu
de procedura savarsit cu prilejul alegerii sau numirii mandatarilor va trebui
propus la prima zi de infatisare, sub pedeapsa decaderii. In caz de anulare a
mandatului, instanta va dispune refacerea procedurii pentru desemnarea altor
mandatari.
Mandatul dat
prin alegere sau din oficiu este obligator pentru mandatar, in tot cursul
judecatii. Pentru motive legitime instanta va putea scuti pe mandatar de
insarcinarea ce i s-a dat.
Mandatul
poate fi revocat pentru incapacitate sau rea-credinta.
Mandatul
pentru stingerea pricinii prin tranzactie va putea fi dat numai cu majoritate
de doua treimi, socotite atat asupra numarului celor de fata, cat si asupra
drepturilor devalmase.
Daca sunt
mai multi mandatari, ei hotarasc cu majoritate.
In caz de
incetarea imputernicirii unui mandatar, randuielile prevazute mai sus vor fi
urmate pentru desemnarea inlocuitorului.
CAPITOLUL V
Asistenta judiciara
Art. 74. - Cel care nu e in stare sa faca fata cheltuielilor unei judecati,
fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate cere
asistenta judiciara.
Art. 75. -
Asistenta judiciara cuprinde:
1. Textul
punctului 1 a fost abrogat prin art. 9 din Legea nr. 8 din 1 ianuarie 1949
pentru unele masuri financiare si pentru desfiintarea unor impozite si taxe.
2. Apararea
si asistenta gratuita* printr-un avocat delegat de colegiul avocatilor.
Asistenta judiciara poate fi incuviintata oricand in cursul judecatii, in totul
sau numai in parte.
*) Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea
avocaturii.
Art. 76. -
Cererea de asistenta judiciara va fi facuta in scris instantei de judecata.
Art. 77. -
Cererea trebuie sa arate pricina la care se refera si starea materiala a
partii. Ea va fi insotita de dovezi scrise, privitoare la veniturile si
sarcinile acesteia.
Art. 78. -
Instanta va cerceta cererea, putand cere lamuriri si dovezi partilor sau
informatii autoritatilor locale, apoi va dispune, fara dezbateri, prin
incheiere, in camera de consiliu.
Partea
potrivnica poate oricand sa infatiseze instantei dovezi cu privire la starea
adevarata a celui caruia i s-a incuviintat cererea; asistenta nu se suspenda in
cursul noilor cercetari.
Incheierea
cu privire la cererea de asistenta sau prin care s-a revenit asupra asistentei
incuviintate nu este supusa niciunei cai de atac.
Art. 79. -
Daca instanta constata ca cererea de asistenta a fost facuta cu rea-credinta,
prin ascunderea adevarului, ea poate, revenind asupra asistentei incuviintate,
sa condamne partea la o amenda egala cu sumele de plata carora a fost scutita.
Art. 80. -
Dreptul la asistenta se stinge prin moartea partii sau prin imbunatatirea
starii sale materiale.
Art. 81. -
Cheltuielile de care partea a fost scutita prin incuviintarea asistentei
judiciare vor fi puse in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in
pretentiile sale, si vor fi urmarite potrivit dispozitiilor Codului de
procedura fiscala. Dispozitivul hotararii se va comunica din oficiu organelor
fiscale, prin ingrijirea grefierului.
Avocatii
numiti aparatori din oficiu au dreptul sa ceara instantei de judecata ca
onorariul lor sa fie pus in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in
pretentiile sale.
TITLUL II
Dispozitii generale de procedura
CAPITOLUL I
Cererile
Art. 82. - Orice cerere indreptata instantelor judecatoresti trebuie sa fie
facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele, domiciliul sau
resedinta partilor si ale reprezentantului, curatorului sau consiliului
judiciar*, obiectul cererii si semnatura.
*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie
socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.
Cererile
celor domiciliati in comunele rurale, care sunt de competenta judecatoriilor,
se pot face si verbal. In acest caz aratarile partii pot fi trecute intr-un
proces-verbal, semnat de judecator, grefier si parte, care va inlocui cererea
scrisa. Daca partea nu poate semna, se va face vorbire despre aceasta in
procesul-verbal. Cererile scrise ale persoanelor care nu pot semna vor fi
semnate prin punere de deget in fata presedintelui instantei sau inlocuitorului
sau, iar in comunele
rurale si in fata notarului*); cererea va fi mai intai citita partii,
facandu-se aratarea despre aceasta pe cerere.
In cazurile
prevazute de alineatele 2 si 3, se va face aratarea de chipul cum s-a stabilit
identitatea partii.
*" secretarul consiliului local"
Art. 83. -
Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau
in copie legalizata.
Mandatarul
avocat certifica el insusi copia de pe procura sa.
Reprezentantul legal, curatorul sau consiliul judiciar*, va alatura copie
legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale.
*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie
socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.
Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor arata Monitorul Oficial
in care este publicata imputernicirea lor.
Art. 84. -
Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este
valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.
CAPITOLUL II
Citatiile si comunicarea actelor de procedura
Art. 85. - Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea
sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.
Art. 86. -
Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face din oficiu,
prin posta, prin executorul judecatoresc sau prin orice angajat al instantei
respective.
(Modificat
prin Decretul nr. 208 din 12.VIII.1950)
Art. 87. -
Vor fi citati:
1. statul,
judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public, in persoana
capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei
respective sau, in lipsa de contencios, la sediul administratiei;
2. persoanele
juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal al
administratiei sau la cel al sucursalei din circumscriptia instantei;
3.
asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica, prin organele lor
de conducere, la sediul administratiei lor;
4. obstiile
de mosneni sau de razesi si composesoratele, prin mandatarii lor;
5. masa
creditorilor falimentului prin judecatorul sindic;
6.
incapabilii, prin reprezentantii lor legali. In caz de numire a unui curator
special, citarea se va face prin acest curator;
7.
personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei,
cetatenii romani trimisi ca functionari la organizatii internationale, precum
si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati in strainatate, prin
Ministerul Afacerilor Externe.
Cetatenii
romani, altii decat cei prevazuti in alineatul precedent, aflati in strainatate
in interes de serviciu, prin organele centrale care i-au trimis sau in
subordinea carora se afla cei care i-au trimis;
8. in cazul
in care prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania
sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se
afla in strainatate avand domiciliul sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie
trimisa cu scrisoare recomandata, recipisa de predare a scrisorii, in cuprinsul
careia se va mentiona ce acte se expediaza, tinand loc de dovada.
Daca
domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu sunt cunoscute, citarea
se face potrivit art. 95.
In toate
cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara, va fi
citat si acesta.
9. cei cu
domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 95;
10.
mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special,
numit de instanta.
Art. 88. -
Citatia va cuprinde:
1. numarul
si data emiterii, precum si numarul dosarului;
2. aratarea
anului, lunii, zilei si orei de infatisare;
3. aratarea
instantei si sediul ei;
4. numele,
domiciliul si calitatea celui citat;
5. numele si
domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;
6. parafa
sefului instantei si semnatura grefierului.
Aratarile de
la punctele 2, 3, 4 si 6 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
Art. 89. -
Citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile
inaintea termenului de judecata. In pricinile urgente, termenul poate fi si mai
scurt, dupa aprecierea instantei.
Infatisarea
partii in instanta, in persoana sau prin mandatar, acopera orice vicii de
procedura. Partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu-i s-a inmanat
citatia in termen.
Art. 90. -
Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau
resedinta celui citat. Cand acesta are o asezare agricola, comerciala,
industriala sau profesionala in alta parte, inmanarea se poate face si la locul
acestor asezari.
Inmanarea se
poate face oriunde, cand cel citat primeste citatia.
(Textul
alin. 3 a fost abrogat prin Decretul nr. 132 din 19.VI.1952).
Pentru cei
ce se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la comandamentul superior cel mai
apropiat.
Pentru cei
care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, inmanarea se face, in lipsa unui
domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se gaseste inregistrat vasul.
Pentru
detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.
Pentru bolnavii
aflati in spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamantului.
Art. 91. -
Inmanarea citatiilor si tuturor actelor de procedura, in cazurile prevazute de
art. 87. pct. 1, 2, 3, 5 si 7, precum si in cele prevazute de art. 90
alineatele 4, 5, 6 si 7, sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui
avocat sau notar public*) se poate face functionarului sau persoanei
insarcinate cu primirea corespondentei, care va semna dovada.
*) Notariatul public care a existat in unele provincii
istorice ale tarii a fost desfiintat in decembrie 1951, prin extinderea pe
teritoriu al R.S.R. a Notariatului de Stat, infiintat prin Decretul nr. 79 din
31 martie 1950.
Art. 92. -
Inmanarea citatiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinta de
primire, agentul insarcinat cu inmanarea certificand identitatea si semnatura
acestuia.
Daca cel
citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia sau, primind-o, nu
voieste ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, agentul va lasa citatia
in mana celui citat sau, in cazul refuzului de primire, o va afisa pe usa
locuintei acestuia, incheind despre acestea proces-verbal.
Daca cel
citat nu se gaseste la domiciliu sau daca, in cazul hotelurilor sau cladirilor
compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul in
care locuieste, agentul va inmana citatia, in primul caz, unei persoane din
familie, sau, in lipsa, oricarei alte persoane care locuieste cu dansul, sau
care, in mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, in celelalte cazuri,
administratorului, portarului, ori celui ce in mod obisnuit il inlocuieste;
persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire, agentul
certificandu-i identitatea si semnatura si incheind proces-verbal despre cele
urmate.
Daca
persoanele aratate in alineatul precedent nu voiesc ori nu pot sa semneze
adeverinta de primire, agentul va incheia proces-verbal, lasand citatia in mana
lor; daca cei aratati nu voiesc sa primeasca citatia sau sunt lipsa, agentul va
afisa citatia, fie pe usa locuintei celui citat, fie daca nu are indicatia
apartamentului sau camerei locuite, pe usa principala a cladirii, incheind de
asemenea proces-verbal despre toate acestea.
Inmanarea
citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti sau unei persoane
lipsita de judecata. Puterea de judecata este presupusa pana la dovada
contrarie.
Dispozitiile
prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt
act de procedura.
Art. 93. -
In caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu
primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea
persoana, iar in lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii.
* Art. 94. -
Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a daramat
cladirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator, agentul va depune
actul la grefa instantei, care va instiinta din timp partea despre aceasta
imprejurare, dispozitiile art. 95 fiind aplicabile in mod corespunzator.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 95. -
Cand reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a
izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune citarea
acestuia prin publicitate. Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia
la usa instantei.
Citatia se
publica si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit, in
cazurile in care presedintele judecatoriei sau completul de judecata apreciaza
ca o asemenea masura este necesara.
Afisarea,
precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar mai
raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru judecata.
In cazurile
urgente, presedintele judecatoriei sau completului de judecata va putea reduce
acest termen la 5 zile.
Daca paratul
se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta,
toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi
anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi condamnat
la o amenda de la 5000 de lei la 15000 lei si la despagubirea partii vatamate.
Art. 96. -
Partea prezenta in instanta, in persoana sau prin mandatar, nu poate refuza
primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta.
In acest caz, instanta poate incuviinta, la cerere, un termen pentru a lua
cunostinta de acte.
Art. 97. -
Nici un act de procedura nu se poate indeplini in zilele de sarbatoare legala,
afara de cazuri grabnice, dupa incuviintarea presedintelui.
Art. 98. -
Schimbarea domiciliului uneia din parti in timpul judecatii trebuie, sub
pedeapsa neluarii ei in seama, sa fie adusa la cunostinta instantei prin
petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata, a carei
recipisa de predare se va depune la dosar o data cu petitia prin care se
instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului.
Art. 99. - Cei
insarcinati de lege cu indeplinirea actelor de procedura, din a caror vina s-a
pricinuit amanarea judecatii, vor fi condamnati de instanta, printr-o incheiere
executorie, la o amenda de la 500 la 3000 lei si la despagubirea partii
vatamate.
Cel
condamnat poate sa prezinte instantei o petitie motivata pentru scutirea sau
micsorarea amenzii ori despagubirii.
El va fi
citat de urgenta, impreuna cu partea vatamata, careia i s-a incuviintat
despagubirea, in camera de consiliu si instanta va hotari prin incheiere
irevocabila. Citarea se va face prin grefa si este scutita de timbru si taxe.
Art. 100. -
Procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura
trebuie sa cuprinda:
1. anul,
luna si ziua cand a fost incheiat;
2. numele
celui care l-a incheiat;
3.
functiunea acestuia;
4. numele,
prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea
numarului, etajului, apartamentului sau camerei, daca cel caruia i s-a facut
comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in
hotel si daca actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa, ori a fost
afisat pe usa acestei locuinte;
5. aratarea
instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui, iar
pentru citatii si a termenului de infatisare.
6. aratarea
inscrisurilor comunicate;
7. numele si
calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea;
8. semnatura
celui care a incheiat procesul-verbal.
Daca cei
care urmeaza sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot
sa faca, se va face vorbire despre aceasta in cuprinsul procesului-verbal.
Aratarile de
la punctele 1, 2, 4, 5, 7 si 8 sunt prevazute sub pedeapsa nulitatii.
Procesul-verbal
face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate
personal de cel care l-a incheiat.
CAPITOLUL III
Termenele
Art. 101. - Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici
ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul.
Termenele
statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.
Termenele
statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau
saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.
Termenul
care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are
o asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii.
Termenul
care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este
suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.
Art. 102. -
Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea
nu dispune altfel.
Termenele
incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a
cerut-o.
Art. 103. -
Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de
procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand legea dispune
altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai
presus de vointa ei.
In acest din
urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de la
incetarea impiedicarii; in acelasi termen vor fi aratate si motivele
impiedicarii.
Art. 104. -
Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc
indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte
de implinirea lui.
CAPITOLUL IV
Nulitatea actelor de procedura
Art. 105. - Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt
nule.
Actele
indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se
vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu
se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume
de lege, vatamarea se presupune pana la dovada
contrarie.
Art. 106. -
Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura
in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.
Judecatorul
va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la
actele de procedura.
Art. 107. -
Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea
care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub
pedeapsa nulitatii.
Art. 108. -
Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice
stare a pricinii.
Celelalte
nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce.
Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la
prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a
pune concluzii in fond.
Nimeni nu
poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.
TITLUL III
Procedura inaintea primei instante
CAPITOLUL I
Procedura inainte de judecata
Sectiunea I
Dispozitii generale
Art. 109. - Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa
faca o cerere inaintea instantei competente.
Art. 110. -
Cererea pentru predarea unui nemiscator, la implinirea termenului de locatiune,
poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen. Se poate de
asemenea cere, inainte de termen, executarea la termen a unei obligatii
alimentare sau altei prestatiuni periodice.
Presedintele
mai poate incuviinta in general, inainte de implinirea termenului, cereri
pentru executarea la termen a unor obligatiuni, ori de cate ori va socoti ca
cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului o paguba
insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.
Art. 111. -
Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau
neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere
realizarea dreptului.
Sectiunea a II-a
Chemarea in judecata
Art. 112. - Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
1. numele,
domiciliul sau resedinta partilor;
2. calitatea
juridica in care partile stau in judecata, atunci cand nu stau in numele lor
propriu;
3. obiectul
cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea
este cu putinta.
Pentru
identificarea nemiscatoarelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul,
iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand nemiscatorul
este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul
topografic;
4. aratarea
motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
5. aratarea
dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
Cand dovada
se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati
sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor
fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.
Se va putea
depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca
instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime.
Daca
inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune
traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.
Cand
reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii
sale, prin interogatorul sau juramantul paratului, va cere infatisarea in
persoana a acestuia.
Cand se va cere dovada cu martori, se va arata
numele si locuinta martorilor;
6. Semnatura.
Art. 113. -
La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati
parati sunt.
Daca mai
multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati
juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si
se va inmana o singura citatie.
Art. 114. -
Presedintele, indata ce primeste cererea de chemare in judecata si constata
plata timbrului, a taxei de procedura si a impozitului proportional, va soroci
ziua infatisarii si va cita partile inaintea instantei, in sedinta.
Presedintele
va putea soroci o anumita ora pentru judecarea pricinii.
Cand
reclamantul este de fata la fixarea termenului, el ia termenul in cunostinta;
presedintele ii va pune in vedere lipsurile cererii de chemare in judecata,
spre a le intregi inainte de comunicare.
Presedintele
va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii
de pe cerere si inscrisuri, punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar
intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata.
O data cu
sorocirea termenului, presedintele va dispune, daca s-a cerut prin cerere,
citarea paratului la interogator sau juramant*, sub rezerva dezbaterii la
termenul de infatisare.
* Juramantul, ca mijloc de proba, a fost desfiintat
prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.
Sub aceeasi
rezerva se vor putea lua orice alte masuri, in marginile randuielilor pentru
dovezi.
Termenul se
va soroci astfel ca, de la data primirii citatiei, paratul sa aiba cel putin 30
zile pentru depunerea intampinarii, iar in pricinile urgente, cel putin 5 zile.
Daca paratul locuieste in strainatate, presedintele va putea soroci un termen
mai indelungat.
Sectiunea a III-a
Intampinarea
Art. 115. - Intampinarea va cuprinde:
1.
exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului;
2. raspunsul
la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
3. dovezile
cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere; cand va cere dovada cu
martori, paratul va arata numele si locuinta lor;
4.
Semnatura.
Art. 116. -
La intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti
sunt; de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe
inscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanta.
Daca mai
multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in
mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o
singura copie.
Art. 117. -
Cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din
ei, printr-o singura intampinare.
Art. 118. -
Depunerea intampinarii nu este obligatorie. In cazul in care nu s-a depus
intampinare, presedintele ii va pune in vedere paratului, la prima zi de
infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare,
despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta.
Sectiunea a IV-a
Cererea reconventionala
Art. 119. - Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele
de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala.
Cererea
trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in
judecata.
Cererea
reconventionala se depune o data cu intampinarea sau, daca paratul nu este
obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
Cand
reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea
reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va
incuviinta paratului, spre acest sfarsit.
Art. 120. -
Cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala.
Cand insa
numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate
judeca deosebit.
CAPITOLUL II
Sedintele si politia lor
Art. 121. - Sedintele vor fi publice, afara de cazurile cand legea dispune
altfel.
Instanta
poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta, daca dezbaterea
publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. In acest
caz, partile vor putea fi insotite, in afara de aparatorii lor, de cel mult
doua persoane desemnate de ele.
Hotararea se
pronunta intotdeauna in sedinta publica.
Art. 122. -
Presedintele exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea
ordinii si bunei-cuviinte.
Daca nu mai
este loc in sala de sedinta, presedintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai
tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor.
Nimeni nu
poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, afara numai daca le poarta
in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei.
Acei care
iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa. Acel ce vorbeste
instantei trebuie sa stea in picioare. Presedintele poate incuviinta exceptiuni
de la aceasta indatorire.
Pot fi
indepartati din sala cei nevarstnici si persoanele care s-ar infatisa intr-o
tinuta necuviincioasa.
Presedintele
poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul dezbaterilor.
Daca aceasta
chemare ramane fara rezultat, el poate obliga pe tulburator sa paraseasca sala
si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala.
Presedintele
poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala, daca altfel nu se
poate pastra ordinea.
Art. 123. -
Daca dintre cei indepartati din sala ar fi vreuna din parti, inainte de
inchiderea dezbaterilor, aceasta va fi chemata in sala si, sub pedeapsa de
nulitate, i se vor pune in vedere toate faptele de capetenie petrecute in lipsa
sa, precum si declaratiile celor ascultati.
Dispozitia
de mai sus nu se aplica in cazul cand partea indepartata din sedinta a fost
asistata de un avocat, care a ramas mai departe in sala.
Art. 124. -
Dispozitiile de mai sus se aplica in toate locurile unde judecatorii sunt
chemati sa-si indeplineasca functiunile lor.
CAPITOLUL III
Judecata
Sectiunea I
Infatisari si dezbateri
Art.
125. - Presedintele va dispune sa se intocmeasca pentru fiecare sedinta o lista
de pricinile sorocite sa se judece in acea zi si care va fi afisata la usa
salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei.
Pricinile
declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca inaintea
celorlalte.
Partile pot
cere schimbarea randului, daca impricinatii avand pricini sorocite inaintea lor
nu se impotrivesc.
Art. 126. -
Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea pricinilor care nu
sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta
amanare se poate face si de un singur judecator.
Art. 127. -
Pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel.
Art. 128. -
Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta. Presedintele va da cuvantul
mai intai reclamantului si in urmaparatului.
In caz de
trebuinta, presedintele poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini
in timp de fiecare data.
Art. 129. -
Presedintele este in drept sa puna intrebari partilor sau sa puna in dezbaterea
lor orice imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii,
chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau intampinare.
El va putea
ordona dovezile pe care le va gasi de cuviinta, chiar daca partile se
impotrivesc.
Art. 130. -
Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin
mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna
intrebarile direct.
Judecatorii
sunt datori sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi
adevarul si pentru a preveni orice greseala in cunoasterea faptelor; ei vor da
partilor ajutor activ in ocrotirea drepturilor si intereselor lor.
Ei vor
hotari numai asupra celor ce formeaza obiectul pricinii supuse judecatii.
Art. 131. -
La judecatorii judecatorul, inainte de intrarea in dezbateri, va incerca
impacarea partilor.
Daca partile
se impaca, judecatorul va constata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii
pe care o va da.
Art. 132. -
La prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru
intregirea sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi.
In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii
modificate paratului, in vederea facerii intampinarii. Cererea nu se socoteste
modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta
declaratiile verbale facute in instanta:
1. cand se
indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2. cand
reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;
3. cand cere
valoarea obiectului pierdut sau pierit;
4. cand
inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului
sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.
Reclamantul
va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala
si a propune dovezile in aparare.
Art. 133. -
Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al
paratulu, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.
Lipsa
semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecarii. Daca paratul invoca
lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi
de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in
care a fost invocata nulitatea.
Art. 134. -
Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate,
pot pune concluzii.
Art. 135. -
Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata, care nu
se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit,
afara de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna.
Art. 136. -
Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si 132
nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine
publica.
Art. 137. -
Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si
asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in
fond a pricinii.
Exceptiile
nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa
se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.
Art. 138. -
Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. 112, 115 si 132 nu vor putea
fi invocate in cursul instantei, afara de cazurile:
1. (textul
pct. 1 a fost abrogat prin Decretul nr. 208 din 12.VIII.1950);
2. cand
nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea;
3. cand
administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;
4. cand
dovada nu a fost ceruta in conditiile articolelor mai sus-aratate din pricina
nestiintei si lipsei de pregatire a partii.
In cazul
amanarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, sa depuna, cu cel putin
5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata, copii certificate de pe
inscrisurile invocate.
Art. 139. -
Partea care a depus un inscris in copie certificata este datoare sa aiba asupra
sa la sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai inainte in pastrarea
grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.
Daca partea
potrivnica nu poate sa-si dea seama de exactitatea copiei fata cu originalul
infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt, obligand
partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.
Art. 140. -
Inscrisurile depuse de parti raman dobandite judecatii si nu se mai pot retrage
fara invoirea partii potrivnice.
Inscrisurile
depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se vor lasa copii
legalizate de grefa instantei, la care s-a facut depunerea.
Art. 141. -
Cand se tagaduieste exactitatea traducerii in limba romana sau a scrierii cu
litere latine, facuta de parte, instantac poate dispune ca traducerea sau
scrierea cu litere latine sa se faca de un traducator autorizat sau, in lipsa,
de o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare
la experti.
Paratul va
face aceasta cerere prin intampinare, iar reclamantul la primul termen de
infatisare.
Art. 142. -
Daca partea sau martorul nu cunoaste limba romana, se va folosi un traducator
autorizat sau, in lipsa, o persoana de incredere, in care caz se vor aplica
dispozitiile privitoare la experti.
Judecatorul
poate indeplini functia de traducator fara a depune juramant.
Art. 143. -
Cand cel ce urmeaza a fi ascultat este mut sau surd si nu poate fi inteles, va
fi pus sa scrie raspunsul. Daca nu stie sa scrie, se va folosi un talmaci,
aplicandu-se dispozitiile privitoare la experti.
Art. 144. -
Cand cel obligat sa semneze declaratiile facute nu vrea sau nu poate sa
semneze, se va face aratarea in actul de procedura.
Art. 1441.
- In cazurile in care potrivit prevederilor Codului familiei, instanta de
judecata urmeaza a asculta un copil minor, ascultarea se va face in camera de
consiliu. Daca, fata de imprejurarile cauzei, instanta gaseste potrivit, ea va
asculta copilul minor fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata.
(Introdus
prin Decretul nr. 52 din 1969)
Art. 145. -
Dezbaterile in continuare vor fi sorocite in sedinte deosebite, chiar in afara
orelor statornicite pentru judecarea pricinilor.
Art. 146. -
Partile vor putea fi indatorate, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna
concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor
verbale. Partile vor putea depune concluzii sau prescurtarile chiar fara
sa fie obligate. Ele vor fi inregistrate.
Art. 147. -
Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi
semnata de judecatori si de grefier.
Art. 148. -
La cerere, grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotarare
sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar. Copiile de pe
incheieri, dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai dupa ce acestea
au fost semnate de toti judecatorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a fi
urmariti ca falsificatori. In cazul cand dezbaterile s-au urmat in sedinta
secreta, alte persoane decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri,
expertize sau declaratii de martori decat cu incuviintarea presedintelui.
Art. 149. -
Instanta va incuviinta stenografierea dezbaterilor, in total sau in parte, la
cererea partii.
In acest caz
se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.
Art. 150. -
Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile
inchise.
Art. 151. -
Pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.
Art. 152. -
Daca, la orice termen sorocit pentru judecata, se infatiseaza numai una din
parti, instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta
sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, putand
primi exceptiile si apararile partii care lipseste.
Art. 153. -
Partea care a fost prezenta la infatisare, ea insasi sau prin mandatar, chiar
neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul
instantei, fiind presupusa ca cunoaste termenele urmatoare.
Aceasta
dispozitie nu se aplica:
1. in cazul
redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata sau amanata fara termen;
2. in cazul
sorocirii unui termen pentru chemarea la interogator sau juramant;
3. in cazul
cand pricina se repune pe rol. Termenul luat in cunostinta sau pentru care au
fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat, decat dupa citarea partilor si
pentru motive temeinice.
Cererea se
judeca in camera de chibzuire.
Art. 154. -
Partea care in orice chip a pricinuit amanarea judecatii va fi obligata, la
cererea partii potrivnice, sa-i plateasca o despagubire pentru paguba
pricinuita prin amanare. Instanta hotaraste, dupa ascultarea partilor, printr-o
incheiere irevocabila.
Despagubirea
nu se inapoiaza, chiar daca partea care a dobandit-o cade in pretentiile sale.
Daca
incheierea nu a fost executata in timpul judecatii, partea va putea cere ca
despagubirea sa fie tinuta in seama la pronuntarea hotararii.
Art. 155. -
Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o
singura data in cursul instantei.
Dupa o
asemenea amanare, judecata, daca partile nu staruiesc, va fi suspendata si nu
va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru
redeschiderea pricinilor.
Instanta
este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile pentru un
motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor; este socotita ca
atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.
Art. 156. -
Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic
motivata.
Cand
instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea
partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.
Art. 157. -
Pricinile in care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din lipsa
de timp vor fi amanate, la cererea uneia din parti, la un termen scurt pentru
cand partile nu se vor mai cita. Aceste pricini vor fi judecate cu precadere.
Sectiunea a II-a
Exceptiile de procedura si exceptia puterii de lucru judecat
Art. 158. - Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta
acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanta competenta ori, daca este
cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.
*Daca
instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit
putand sa faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotararii asupra
fondului. Daca instanta se declara necompetenta, ea va trimite dosarul
instantei competente, sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala
competent, de indata ce hotararea a devenit irevocabila. Termenul pentru
exercitarea caii de atac curge de la pronuntare.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Trimiterea
dosarului, dupa caz, instantei competente sau altui organ cu activitate
jurisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii de atac de
catre partea care a obtinut declararea necompetentei.
Daca
necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o
instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.
Art. 159. -
Necompetenta este de ordine publica:
1. cand
pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti;
2. cand
pricina este de competenta unei instante de alt grad;
3. cand
pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o
pot inlatura.
Art. 160. -
In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta
necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune
refacerea lor decat pentru motive temeinice.
Art. 161. -
Cand instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu al drepturilor
procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii
sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.
Daca
lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea.
Art. 162. -
Exceptiile de procedura de ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de
recurs numai cand nu este nevoie de o verificare a imprejurarilor de fapt in
afara dosarului.
Art. 163. -
Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si
de aceeasi parte inaintea mai multor instante.
Aceasta
exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii
in fata instantelor de fond.
Daca
exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai
investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante de
grade deosebite, la instanta cu grad mai inalt.
Art. 164. -
Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea
aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt
aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au
intre dansele o stransa legatura.
Intrunirea
poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o.
Dosarul va
fi trimis instantei mai intai investita, afara numai daca amandoua partile cer
trimiterea lui la una din celelalte instante.
Cand una din
pricini este de competenta unei instante, si partile nu o pot inlatura,
intrunirea se va face la acea instanta.
Art. 165. -
In orice stare a judecatii se pot desparti pricinile intrunite, daca instanta
socoteste ca numai una din ele este in stare de a fi judecata.
Art. 166. -
Exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator,
chiar inaintea instantelor de recurs.
SECTIUNEA a III-a
Administrarea dovezilor
§ 1. Dispozitii generale
Art. 167. - Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot
sa aduca dezlegarea pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se
piarda prin intarziere.
Ele vor fi
administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
Dovada si
dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta in acelasi timp. Cand
dovada cu martori a fost incuviintata in conditiile art. 138, dovada contrara
va fi ceruta sub pedeapsa decaderii in aceeasi sedinta, daca amandoua partile
sunt de fata.
Partea lipsa
la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la sedinta
urmatoare, iar in caz de impiedicare, la prima zi cand se infatiseaza.
Art. 168. -
Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui
dovedite, precum si mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea lor.
Administrarea dovezilor se va face in ordinea statornicita de instanta.
Cand o parte
renunta la dovezile ce a propus, cealalta parte poate sa si le insuseasca.
Art. 169. -
Administrarea dovezilor se face in fata instantei de judecata.
(Alineatele
2 si 3 au fost abrogate prin Decretul nr. 38 din 16.II.1969).
Cand
administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate, ea se va
indeplini, prin delegatie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai
mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad.
Daca felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc, instanta care administreaza
dovada poate fi scutita de citarea partilor.
Art. 170. -
Cand s-a incuviintat o cercetare locala, expertiza sau dovada cu martori,
partea care a propus-o este obligata ca, in termen de 5 zile de la
incuviintare, sa depuna suma statornicita de instanta pentru cheltuielile de
cercetare, drumul si despagubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se
va depune la grefa instantei.
Cand s-au
incuviintat partilor dovezi potrivit dispozitiilor art. 138 pct. 2 si 4,
termenul de mai sus poate fi prelungit pana la 15 zile.
Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea, pentru acea instanta, din
dovada incuviintata.
Depunerea
sumei se va putea insa face si dupa implinirea termenului, daca prin
aceasta nu se amana judecata.
Art. 171. -
Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se
apere, discutand in fapt, si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor
partii potrivnice.
§ 2. Dovada cu inscrisuri
Art. 172. - Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris
privitor la pricina, instanta poate ordona infatisarea lui.
Cererea de
infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca
insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa
lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.
Art. 173. -
Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau in
parte, in cazurile:
1. cand
cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale;
2. cand
infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul;
3. cand
infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte
persoane, ori ar expune-o dispretului public.
Art. 174. -
Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea
detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca
l-a ascuns sau l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului,
nu-l infatiseaza la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite
pretentiile partii care a cerut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui
inscris.
Art. 175. -
Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati, instanta va lua masuri
pentru aducerea lui, putand pronunta impotriva sefului autoritatii, in caz de
refuz neintemeiat, despagubiri pentru fiecare zi de intarziere.
Daca
inscrisul este detinut de o alta persoana, aceasta va putea fi citata ca martor,
punandu-i-se in vedere sa aduca inscrisul in instanta, sub pedeapsa platii de
despagubiri pentru fiecare zi de intarziere. Aceasta este indreptatita sa
refuze aducerea inscrisului in cazurile prevazute de art. 173.
Infatisarea
si aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala partii care a cerut dovada; suma
de plata va fi statornicita prin incheiere irevocabila.
Art. 176. -
Instanta nu va putea cere trimiterea cartilor funciare si a planurilor, a
registrelor autoritatilor, precum si a inscrisurilor originale depuse la
instante sau notari publici*. Cercetarea acestor inscrisuri se va face, cu
citarea partilor, de un magistrat delegat sau, daca inscrisul se gaseste in
alta localitate, prin delegatie, de catre instanta respectiva.
*) Notariatul public care a existat in unele provincii
istorice ale tarii a fost desfiintat in decembrie 1951, prin extinderea pe
intregul teritoriu al R.S.R. a Notariatului de Stat, infiintat prin Decretul
nr. 79 din 31 martie 1950.
§ 3. Verificarea de scripte
Art. 177. - Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este
dator, fie sa recunoasca, fie sa tagaduiasca scrisul ori semnatura.
Mostenitorii
sau urmasii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul pot
declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia.
Art. 178. -
Cand una din parti declara ca nu recunoaste fie scrisul, fie semnatura,
instanta va pasi la verificarea inscrisului.
Spre acest
sfarsit, presedintele instantei va obliga pe cel caruia i se atribuie scrierea
sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti din inscris.
Refuzul de a
scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului.
Art. 179. -
Daca instanta, dupa verificarea inscrisului cu scrisul sau semnatura facuta in
fata ei sau cu alte inscrisuri, nu este lamurita, va dispune ca verificarea sa
se faca prin expert, obligand partile sa depuna de indata inscrisuri pentru
verificare.
Se primesc
ca atare:
1.
inscrisurile autentice;
2.
inscrisurile private, netagaduite de parti;
3. partea
din inscris netagaduita;
4. scrisul
sau semnatura facuta inaintea instantei. Inscrisurile depuse pentru verificare
vor fi semnate de presedinte, grefier si parti. Partile iau cunostinta de
inscrisuri in sedinta.
Art. 180. -
Daca una din parti declara ca scrisul sau semnatura este falsa si cealalta
parte nu este de fata, instanta va dispune infatisarea partilor in persoana, la
alt termen, cand partea care a invocat inscrisul va arata mijloacele sale de
aparare si va depune inscrisul pentru verificare.
Partile pot
fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala, daca dovedesc o
impiedicare bine intemeiata.
Art. 181. -
Presedintele va constata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului
defaimat, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari, apoi il va
semna, spre neschimbare si-l va incredinta grefei, dupa ce va fi semnat de
grefier si de parti.
Daca partile
nu vor sau nu pot sa semneze, se va face aratare in procesul-verbal.
Art. 182. -
La ziua sorocita, presedintele intreaba partea care a infatisat inscrisul daca
intelege sa se foloseasca de el.
Daca partea
lipseste, nu voieste sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de inscris,
acesta va fi inlaturat.
Daca partea
care a defaimat inscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa raspunda sau nu
staruie in declaratie, inscrisul va fi socotit ca recunoscut.
Art. 183. -
Daca partea care defaima inscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele
falsului, instanta poate suspenda judecata pricinii, inaintand inscrisul
procurorului impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia.
Art. 184. -
Cand nu este caz de judecata penala sau daca actiunea publica s-a stins sau s-a
prescris, falsul se va cerceta de instanta civila, prin orice mijloace de
dovada.
Art. 185. -
Cel care a cerut o verificare de scripte va putea fi condamnat la o amenda de
3000 pana la 10000 lei si la despagubiri, daca se dovedeste ca inscrisul a fost
scris de el.
§ 4. Dovada cu martori
Art. 186. - Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea
acelora care au fost propusi prin cerere si intampinare.
In cazurile
prevazute de art. 138 pct. 2 si 4, lista martorilor se va depune, sub pedeapsa
decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.
Inlocuirea
martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte, disparitie sau motive
bine intemeiate, in care caz, lista se va depune in termenul si sub pedeapsa
mai sus-aratate. Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea
obligatiilor prevazute de art. 170 se acopera daca acestia se infatiseaza la
termenul sorocit pentru ascultarea lor.
Art. 187. -
Instanta va putea margini numarul martorilor propusi.
Art. 188. -
Impotriva martorului care lipseste la prima citare, instanta va da mandat de
aducere, putand aplica, prin incheiere executorie, si o amenda de la 500 la
3000 lei; amenda se va putea ridica pentru motive temeinice.
In pricinile
urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.
Daca, dupa
mandatul de aducere, martorul nu se infatiseaza, instanta va putea pasi
la judecata. Instanta poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa,
cand acesta este impiedicat de a veni in instanta.
Art. 189. -
Nu pot fi ascultati ca martori:
1. rudele si
afinii pana la gradul al treilea inclusiv;
2. sotul,
chiar despartit;
3.
interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi;
4. cei
condamnati pentru juramant sau marturie mincinoasa.
Art. 190. -
In pricinile privitoare la starea civila sau despartenie se vor putea asculta
rudele si afinii mai sus-aratati, in afara de descendenti.
Art. 191. -
Sunt scutiti de a fi martori:
1. slujitorii
cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii publici si orice
alti muncitori pe care legea ii obliga sa pastreze secretul cu privire la
faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii;
2.
functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor
secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;
3. cei care
prin raspunsurile lor s-ar expune ei insisi sau ar expune pe vreuna din
persoanele
aratate in art. 189 la punctele 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la dispretul
public; in aceste cazuri, motivul de scutire va fi dovedit prin juramant.
Persoanele
aratate la punctele 1 si 2, in afara de slujitorii cultelor, vor fi obligati sa
depuna daca au fost dezlegate de indatorirea pastrarii secretului de cel
interesat sau autoritatea interesata la pastrarea lui.
Art. 192. -
Presedintele, inainte de a lua marturia, va cere martorilor sa arate:
1. numele,
indeletnicirea, locuinta si varsta;
2. daca este
ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;
3. daca se
afla in serviciul uneia din parti;
4. daca este
in judecata, in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna din parti.
*Art. 193. -
Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi
spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute
Dumnezeu!"
In timpul
depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe biblie.
Referirea la
divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a
martorului.
Martorului
de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. 2.
Martorul
fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta
ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu."
Martorii
care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in
fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul
si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu."
Situatiile
la care se refera alin. 3, 4, 5 si 6 se retin de organul judiciar pe baza
afirmatiilor facute de martor.
Dupa
depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu
va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.
Despre toate
acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
Minorul care
nu a implinit 14 ani nu depune juramant; i se atrage insa atentia sa spuna
adevarul.
* Alin. 1 al art. 193 a fost modificat iar ali. 2-7 au
fost introduse prin Legea nr. 59/1993.
Art. 194. -
Martorul care fara motiv intemeiat refuza sa depuna marturia va fi sanctionat, prin
incheiere executorie, cu amenda de la 1000 la 5000 lei, putand fi obligat si la
despagubiri fata de partea vatamata.
Art. 195. -
Copilul mai mic de 14 ani si persoanele care din pricina debilitatii mintale
sau in mod vremelnic sunt lipsite de discernamant, pot fi ascultate, insa la
aprecierea depozitiei, instanta va tine seama de situatia speciala a
martorului.
(D. nr. 38 -
16.III.1959; D. nr. 52 - 31.I.1969)
Art. 196. -
Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de fata.
Ordinea
ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, tinand seama si de
cererea partilor.
Dupa
ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii,
afara numai daca instanta hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa citeasca un
raspuns scris de mai inainte; el se poate folosi insa de insemnari cu
incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
Art. 197. -
Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta. Martorii
ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intrebati, fiind pusi fata.
Daca
instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la dezlegarea
pricinii, este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui dovedire e
oprita de lege, nu o va incuviinta.
Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea
cat si motivul pentru care s-a inlaturat.
Art. 198. -
Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a
judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de
judecator, grefier si de martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins.
Daca martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre
aceasta.
Orice
adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate
si semnate de judecator, de grefier si martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute
in seama.
Locurile
nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incat sa nu se poata
adauga nimic.
Art. 199. -
Daca din cercetare reies banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de
mituire de martor, instanta va incheia proces-verbal si va trimite pe martor in
fata autoritatilor penale.
Art. 200. -
Martorul poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum si sa fie despagubit
dupa starea sau indeletnicirea sa si potrivit cu departarea domiciliului si
timpul pierdut.
Incheierea
instantei sau a judecatorului delegat este executorie.
Inainte Coduri Inapoi la legislatie
Copyright 1998-2015 DSC.NET All rights reserved.