Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii Postale Universale, in baza prevederilor art. 22 paragraful 2 din Constitutia Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, au hotarat de comun acord si sub rezerva prevederilor art. 25 paragraful 4 din sus-numita constitutie, in prezentul regulament general, urmatoarele dispozitii care asigura aplicarea constitutiei si functionarea Uniunii Postale Universale.

CAPITOLUL I
Functionarea si organele Uniunii
ARTICOLUL 101
Organizarea si reuniunea congreselor si congreselor extraordinare
1. Reprezentantii tarilor membre se reunesc in congres cel mai tarziu la 5 ani de la data punerii in aplicare a actelor congresului precedent.
2. Fiecare tara membra se face reprezentata la congres de catre unul sau mai multi plenipotentiari imputerniciti de catre guvernul lor cu puterile necesare. Ea poate, la nevoie, sa se faca reprezentata de catre delegatia unei alte tari membre. Totusi se intelege ca o delegatie nu poate reprezenta decat o singura tara membra, alta decat a sa.
3. In deliberari fiecare tara membra dispune de un vot.
4. In principiu, fiecare congres desemneaza tara in care va avea loc congresul urmator. Daca aceasta desemnare este inaplicabila, Consiliul de administratie este autorizat sa desemneze tara in care va avea loc congresul, dupa o intelegere cu aceasta ultima tara.
5. Dupa o intelegere cu Biroul international, guvernul care invita fixeaza data definitiva si locul exact ale congresului. In principiu, cu un an inaintea acestei date, guvernul care invita trimite o invitatie guvernului fiecarei tari membre. Aceasta invitatie poate fi adresata fie direct, fie prin intermediul unui alt guvern, ori prin intermediul directorului general al Biroului international. Guvernul care invita este insarcinat cu notificarea catre toate guvernele tarilor membre a deciziilor luate de catre congres.
6. Cand un congres trebuie sa fie reunit fara sa existe un guvern care sa invite, Biroul international, cu acordul Consiliului de administratie si dupa o intelegere cu Guvernul Confederatiei Elvetiene, ia masurile necesare pentru a convoca si a organiza congresul in tara in care isi are sediul Uniunea. In acest caz, Biroul international exercita functiile guvernului care invita.
7. Locul reuniunii unui congres extraordinar este fixat, dupa o intelegere cu Biroul international, de catre tarile membre care au luat initiativa acestui congres.
8. Paragrafele 2 si 6 sunt aplicabile prin analogie congreselor extraordinare.
ARTICOLUL 102
Compozitia, functionarea si reuniunile Consiliului de administratie
1. Consiliul de administratie se compune din 41 (patruzeci si unu) de membri, care isi exercita functiile in timpul perioadei care separa doua congrese succesive.
2. Presedintia este acordata de drept tarii gazda a congresului. Daca aceasta tara nu accepta, ea devine membru de drept si, datorita acestui fapt, grupul geografic caruia ii apartine dispune de un loc suplimentar, pentru care nu sunt aplicabile restrictiile din paragraful 3. In acest caz, Consiliul de administratie alege la presedintie pe unul dintre membrii grupului geografic din care face parte tara gazda.
3. Cei 40 de membri ai Consiliului de administratie sunt alesi de catre congres pe baza unei repartitii geografice echitabile. Cel putin jumatate din numarul membrilor este reinnoita cu ocazia fiecarui congres; nici o tara membra nu poate fi aleasa succesiv de catre trei congrese.
4. Fiecare membru al Consiliului de administratie isi desemneaza reprezentantul, care trebuie sa fie competent in domeniul postal.
5. Functiile de membru al Consiliului de administratie sunt gratuite. Cheltuielile de functionare a acestui consiliu sunt in sarcina Uniunii.
6. Consiliul de administratie are urmatoarele atributii:
6.1. sa supervizeze toate activitatile Uniunii in intervalul dintre congrese, tinand seama de deciziile congresului, studiind problemele referitoare la politicile guvernamentale in materie postala si tinand seama de politicile reglementare internationale, cum ar fi cele referitoare la comertul serviciilor si la concurenta;
6.2. sa examineze si sa aprobe, in cadrul competentelor sale, orice actiune considerata ca necesara pentru salvarea si intarirea calitatii serviciului postal international si pentru modernizarea lui;
6.3. sa favorizeze, sa coordoneze si sa supervizeze toate formele de asistenta tehnica postala in cadrul cooperarii tehnice, internationale;
6.4. sa examineze si sa aprobe bugetul si conturile anuale ale Uniunii;
6.5. sa autorizeze, daca imprejurarile o solicita, depasirea plafonului de cheltuieli, conform art. 125 paragrafele 2 bis, 3, 4 si 5;
6.6. sa stabileasca regulamentul financiar al Uniunii;
6.7. sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul de rezerva;
6.8. sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul special;
6.9. sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul activitatilor speciale;
6.10. sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul voluntar;
6.11. sa asigure controlul activitatii Biroului international;
6.12. sa autorizeze, daca se solicita, alegerea unei clase de contributie inferioare, conform conditiilor prevazute la art. 126 paragraful 6;
6.13. sa hotarasca statutul personalului si conditiile de desfasurare a serviciului functionarilor alesi;
6.14. sa creeze sau sa suprime posturi in cadrul Biroului international, tinand seama de restrictiile legate de plafonul de cheltuieli fixate;
6.15. sa numeasca sau sa promoveze functionari la gradul de subdirector general (D2);
6.16. sa stabileasca regulamentul Fondului social;
6.17. sa aprobe raportul anual, stabilit de catre Biroul international asupra activitatilor Uniunii, si sa prezinte, daca este cazul, comentarii asupra acestui subiect;
6.18. sa hotarasca contactele de stabilit cu administratiile postale pentru indeplinirea functiilor sale;
6.19. dupa consultarea cu Consiliul de exploatare postala, sa decida asupra contactelor ce trebuie realizate cu organismele care nu sunt observatori de drept, sa examineze si sa aprobe rapoartele Biroului international asupra relatiilor Uniunii cu celelalte organisme internationale, sa ia deciziile pe care le considera oportune in conduita ce trebuie acordata fata de aceste relatii si de urmarile ce decurg din aceasta, sa desemneze, in timp util, organizatiile internationale guvernamentale si neguvernamentale care trebuie sa fie invitate, pentru a fi reprezentate la un congres, si sa insarcineze pe directorul general al Biroului international sa trimita invitatiile necesare;
6.20. sa hotarasca, in cazul in care considera util, principiile de care Consiliul de exploatare postala trebuie sa tina seama cand va studia problemele care au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de baza pentru transportul aerian al curierului si pentru prezentarea in strainatate a trimiterilor de corespondenta), sa urmareasca indeaproape studiul acestor probleme, sa le examineze si sa le aprobe, pentru a le asigura conformitatea cu principiile sus-citate, cu propunerile Consiliului de exploatare postala referitoare la aceste subiecte;
6.21. sa studieze, la cererea congresului, a Consiliului de exploatare postala sau a administratiilor postale, problemele de ordin administrativ, legislativ si juridic, care intereseaza Uniunea sau serviciul postal international. Consiliului de administratie ii apartine decizia in domeniile sus-mentionate privind oportunitatea intreprinderii de studii solicitate de catre administratiile postale in intervalul dintre congrese;
6.22. sa aprobe recomandarile Consiliului de exploatare postala privind modificarea, in intervalul dintre doua congrese si conform procedurii prescrise in Conventia postala universala, a taxelor de francare a trimiterilor postei de scrisori;
6.23. sa formuleze propuneri care sa fie supuse aprobarii fie congresului, fie administratiilor postale, conform art. 122;
6.24. sa aprobe, in cadrul competentelor sale, recomandarile Consiliului deexploatare postalaprivindadoptarea, daca este necesar, a unei reglementari sau a unei practici asteptand ca in aceasta materie sa decida congresul;
6.25. sa examineze raportul anual stabilit de catre Consiliul de exploatare postala si, eventual, propunerile supuse de catre acesta din urma;
6.26. sa supuna examinarii, Consiliului de exploatare postala, subiecte de studiu, conform art. 104 paragraful 9.17.;
6.27. sa desemneze tara gazda a viitorului congres, in cazul prevazut de art. 101 paragraful 4;
6.28. sa determine, in timp util si dupa consultarea Consiliului de exploatare postala, numarul de comisii necesare pentru buna conducere a lucrarilor congresului si sa le fixeze atributiile;
6.29. sa desemneze, dupa consultarea Consiliului de exploatare postala si sub rezerva aprobarii congresului, tarile membre susceptibile:
sa isi asume vicepresedintia congresului, precum si presedintiile si vicepresedintiile comisiilor, tinand seama, pe cat este posibil, de repartitia geografica echitabila a tarilor membre;
sa faca parte din comisiile restranse ale congresului;
6.30. sa decida daca este cazul sau nu sa se inlocuiasca procesele-verbale ale sedintelor unei comisii a congresului cu rapoarte;
6.31. sa examineze si sa aprobe proiectul planului strategic ce urmeaza sa fie prezentat in congres si elaborat de catre Consiliul de exploatare postala cu ajutorul Biroului international, sa examineze si sa aprobe revizuirile anuale ale planului hotarat de catre congres pe baza recomandarilor Consiliului de exploatare postala si sa lucreze impreuna cu Consiliul de exploatare postala la elaborarea si actualizarea anuala a planului.
7. Pentru numirea functionarilor de gradul SD, Consiliul de administratie examineaza titlurile de competenta profesionala ale candidatilor recomandati de catre administratiile postale ale tarilor membre ai caror nationali sunt, avand grija ca posturile de subdirector general sa fie, in masura posibilului, ocupate de catre candidati provenind din regiuni diferite si, respectiv, din alte regiuni decat cele din care sunt originari directorul general si vicedirectorul general, avand in vedere considerentul dominant al eficacitatii Biroului international si respectand regimul interior de promovare din cadrul biroului.
8. La prima sa reuniune, care este convocata de catre presedintele congresului, Consiliul de administratie alege, dintre membrii sai, patru vicepresedinti si isi hotaraste regulamentul interior.
9. La convocarea presedintelui sau, Consiliul de administratie se reuneste, in principiu, o data pe an, la sediul Uniunii.
10. Presedintele, vicepresedintii, presedintii comisiilor si presedintele Grupului de planificare al Consiliului de administratie formeaza comitetul de gestiune. Acest comitet pregateste si conduce lucrarile fiecarei sesiuni a Consiliului de administratie si isi asuma toate sarcinile pe care acesta din urma hotaraste sa i le incredinteze sau a caror necesitate apare in timpul procesului de planificare strategica.
11. Reprezentantul fiecaruia dintre membrii Consiliului de administratie, care participa la sesiunile acestui organ, cu exceptia reuniunilor care au loc in timpul congresului, are dreptul la rambursarea fie a pretului unui bilet de avion dus-intors, clasa economica, ori a unui bilet de cale ferata, clasa I, fie a costului calatoriei prin orice alt mijloc de trans port, cu conditia ca aceasta valoare sa nu depaseasca pretul biletului de avion dus-intors, clasa economica. Acelasi drept este acordat reprezentantului fiecarui membru al comisiilor sale, al grupelor sale de lucru sau al altor organe ale sale, atunci cand acestea se reunesc in afara congresului si sesiunilor consiliului.
12. Presedintele Consiliului de exploatare postala reprezinta acest consiliu la sedintele Consiliului de administratie, pe a caror ordine de zi figureaza probleme legate de organul pe care il conduce.
13. Pentru a asigura o legatura eficace intre lucrarile celor doua organe, Consiliul de exploatare postala poate desemna reprezentanti pentru a asista, la reuniunile Consiliului de administratie, in calitate de observatori.
14. Administratia postala a tarii in care se reuneste consiliul de administratie este invitata sa participe la reuniuni, in calitate observator, daca aceasta tara nu este membra a consiliului de administratie.
15. Consiliul de administratie poate sa invite la reuniunile sale, fara drept de vot, orice organism international, orice reprezentant de asociatie ori de intreprindere sau orice persoana calificata care doreste sa se asocieze lucrarilor sale. De asemenea, el poate sa invite in aceleasi conditii una sau mai multe administratii postale ale tarilor interesate in problemele prevazute pe ordinea sa de zi.
16. Membrii Consiliului de administratie participa efectiv la activitatile sale. Tarile membre care nu apartin Consiliului de administratie pot, la cererea lor, sa colaboreze la studiile intreprinse, respectand conditiile pe care consiliul poate sa le stabileasca pentru a asigura randamentul si eficacitatea muncii sale. De asemenea, ele pot fi solicitate pentru a prezida grupe de lucru, atunci cand cunostintele sau experienta lor justifica acest lucru. Participarea tarilor membre care nu apartin Consiliului de administratie se efectueaza fara cheltuieli suplimentare pentru Uniune. ARTICOLUL 103
Documentatia asupra activitatilor Consiliului de administratie
1. Dupa fiecare sesiune, Consiliul de administratie informeaza tarile membre ale Uniunii si uniunile restranse asupra activitatilor sale, adresandu-le in special o dare de seama analitica, precum si rezolutiile si deciziile sale.
2. Consiliul de administratie intocmeste un raport congresului asupra ansamblului activitatii sale si il transmite administratiilor postale cu cel putin doua luni inainte de deschiderea congresului.
ARTICOLUL 104
Compozitia, functionarea si reuniunile Consiliului de exploatare postala
1. Consiliul de exploatare postala se compune din patruzeci de membri, care isi exercita functiile pe timpul perioadei care separa doua congrese succesive.
2. Membrii Consiliului de exploatare postala sunt alesi de catre congres, in functie de o repartitie geografica specifica. Douazeci si patru de locuri sunt rezervate tarilor in curs de dezvoltare si saisprezece, tarilor dezvoltate. Cel putin jumatate din numarul membrilor este reinnoita cu ocazia fiecarui congres.
3. Reprezentantul fiecaruia dintre membrii Consiliului de exploatare postala este desemnat de catre administratia postala a tarii sale. Acest reprezentant trebuie sa fie un functionar calificat al administratiei postale.
4. Cheltuielile de functionare ale Consiliului de exploatare sunt in sarcina Uniunii. Membrii sai nu primesc nici o remuneratie. Cheltuielile de voiaj si de sejur ale reprezentantilor administratiilor care participa la Consiliul de exploatare postala sunt in sarcina acestora. Totusi reprezentantul fiecaruia dintre tarile considerate ca defavorizate, conform listelor stabilite de Organizatia Natiunilor Unite, are dreptul, in afara reuniunilor care au loc in timpul congresului, la rambursarea fie a pretului unui bilet de avion dus-intors, clasa economica, sau al unui bilet de cale ferata, clasa I, fie a costului calatoriei prin orice alt mijloc de transport, cu conditia ca aceasta valoare sa nu depaseasca pretul unui bilet de avion dus-intors, clasa economica.
5. In prima sa reuniune, care este convocata si deschisa de catre presedintele congresului, Consiliul de exploatare postala alege, dintre membrii sai, un presedinte, un vicepresedinte, presedintii comisiilor si pe presedintele Grupului de planificare strategica.
6. Consiliul de exploatare postala isi stabileste regulamentul sau interior.
7. In principiu, Consiliul de exploatare postala se reuneste in toti anii la sediul Uniunii. Data si locul reuniunii sunt fixate de catre presedintele sau dupa un acord cu presedintele Consilului de administratie si directorul general al Biroului international.
8. Presedintele, vicepresedintele, presedintii comisiilor si presedintele Grupului de planificare strategica al Consiliului de exploatare postala formeaza Comitetul de gestiune. Acest comitet pregateste si conduce lucrarile fiecarei sesiuni a Consiliului de exploatare postala si isi asuma toate sarcinile pe care acesta din urma hotaraste sa i le incredinteze sau a caror necesitate apare in timpul procesului de planificare strategica.
9. Atributiile Consiliului de exploatare postala sunt urmatoarele:
9.1. sa conduca studiul celor mai importante probleme de exploatare, comerciale, tehnice, economice si de cooperare tehnica, care reprezinta interes pentru administratiile postale ale tuturor tarilor membre ale Uniunii, in special al problemelor care au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de baza pentru transportul aerian al curierului, cote-partialecoletelorpostalesiprezentareainstrainatateatrimiterilordecorespondenta),sa elaboreze informatii si avize asupra lor si sa recomande masurile de luat in privinta lor;
9.2. sa procedeze la revizuirea regulamentelor de aplicare ale Uniunii in urmatoarele 6 luni dupa inchiderea congresului, cel putin daca acesta nu hotaraste altfel. In caz de urgenta necesitate, Consiliul de exploatare postala poate sa modifice respectivele regulamente si in alte sesiuni. In ambele cazuri, Consiliul de exploatare ramane subordonat directivelor Consiliului de administratie in ceea ce priveste politicile si principiile fundamentale;
9.3. sa coordoneze masurile practice pentru dezvoltarea si ameliorarea serviciilor postale internationale;
9.4. sa intreprinda, sub rezerva aprobarii Consiliului de administratie, in cadrul competentelor acestuia din urma, orice actiune considerata necesara pentru salvarea si intarirea calitatii serviciului postal international si pentru modernizarea lui;
9.5. sa revizuiasca si sa modifice, in intervalul dintre doua congrese si conform procedurii prescrise in Conventia postala universala, sub rezerva aprobarii Consiliului de administratie, taxele de francare a trimiterilor postei de scrisori;
9.6. sa formuleze propuneri, care vor fi supuse spre aprobare fie congresului, fie administratiilor postale, conform art. 122; aprobarea Consiliului de administratie este solicitata atunci cand propunerile se refera la probleme aflate in competenta acestuia din urma;
9.7. sa examineze, la cererea administratiei postale a unei tari membre, orice propunere pe care aceasta administratie o transmite Biroului international, conform art. 121, sa pregateasca comentariile aferente si sa insarcineze Biroul international sa le anexeze la respectiva propunere, inainte de a o supune aprobarii administratiilor postale ale tarilor membre;
9.8. sa recomande, daca este necesar, si, eventual, dupa aprobarea de catre Consiliul de administratie si dupa consultarea ansamblului administratiilor postale, adoptarea unei reglementari sau a unei noi practici, asteptand ca in aceasta materie sa decida congresul;
9.9. sa elaboreze si sa prezinte, sub forma de recomandari, administratiilor postale, norme in materie tehnica, de exploatare si in alte domenii de competenta sa, in care o practica uniforma este indispensabila. La fel procedeaza, in caz de nevoie, si pentru normele pe care deja le-a stabilit;
9.10. sa elaboreze, cu ajutorul Biroului international, precum si in consultare cu Consiliul de administratie si cu aprobarea acestuia, proiectul de plan strategic, care urmeaza sa fie supus congresului; sa revizuiasca planul aprobat de catre congres, in fiecare an, de asemenea cu ajutorul Biroului international si cu aprobarea Consiliului de administratie;
9.11. sa aprobe raportul anual, stabilit de Biroul international asupra activitatilor Uniunii, in partile sale care au tratat responsabilitatile si functiile Consiliului de exploatare postala;
9.12. sa decida asupra contactelor ce urmeaza a fi luate cu administratiile postale, in vederea indeplinirii functiilor sale;
9.13. sa procedeze la studierea problemelor de invatamant si de formare profesionala, care intereseaza tarile noi si tarile in curs de dezvoltare;
9.14. sa ia masurile necesare in vederea studierii si difuzarii experientelor si progreselor realizate de anumite tari in domeniul tehnicii, exploatarii, economiei si formarii profesionale, care intereseaza serviciile postale;
9.15. sa studieze situatia actuala si necesitatile serviciilor postale in tarile noi si in tarile in curs de dezvoltare si sa elaboreze recomandarile convenabile asupra cailor si mijloacelor de ameliorare a serviciilor postale in aceste tari;
9.16. sa ia, dupa intelegerea cu Consiliul de administratie, masurile corespunzatoare in domeniul cooperarii tehnice cu toate tarile membre ale Uniunii, in special cu tarile noi si cu tarile in curs de dezvoltare;
9.17. sa examineze toate celelalte probleme care ii sunt supuse de catre un membru al Consiliului de exploatare postala, de catre Consiliul de administratie sau de catre oricare administratie a unei tari membre.
10. Membrii Consiliului de exploatare postala participa efectiv la activitatile acestuia. Administratiile postale ale tarilor membre, care nu apartin Consiliului de exploatare postala, pot, la cererea lor, sa colaboreze la studiile intreprinse, respectand conditiile pe care acesta le poate stabili pentru a asigura randamentul si eficacitatea muncii sale. Ele pot fi, de asemenea, solicitate pentru a prezida grupuri de lucru, atunci cand cunostintele sau experienta lor justifica acest lucru.
11. Consiliul de exploatare postala stabileste, in sesiunea sa, care precede congresul, proiectul de program de lucru de baza al viitorului consiliu, ce urmeaza a fi supus congresului, tinand seama de proiectul planului strategic, precum si de solicitarile tarilor membre ale Uniunii, ale Consiliului de administratie si ale Biroului international. Acest program de baza, cuprinzand un numar limitat de studii asupra subiectelor de actualitate si de interes comun, este revizuibil in fiecare an, in functie de noile realitati si de prioritati.
12. Pentru a asigura o legatura eficace intre lucrarile celor doua organe, Consiliul de administratie poate desemna reprezentanti pentru a asista in calitate de observatori la reuniunile Consiliului de exploatare postala.
13. Consiliul de exploatare postala poate invita la reuniunile sale, fara drept de vot:
13.1. orice organism international sau orice persoana calificata, pe care el doreste sa o asocieze la lucrarile sale;
13.2. administratiile postale ale tarilor membre care nu apartin Consiliului de exploatare postala;
13.3. orice asociatie sau intreprindere, pe care el doreste sa o consulte asupra problemelor privind activitatile sale.
ARTICOLUL 105
Documentatia asupra activitatilor Consiliului de exploatare postala
1. Dupa fiecare sesiune, Consiliul de exploatare postala informeaza administratiile postale ale tarilor membre si uniunile restranse asupra activitatilor sale, prezentandu-le o dare de seama analitica, precum si rezolutiile si hotararile sale.
2. Consiliul de exploatare postala intocmeste, pentru Consiliul de administratie, un raport anual asupra activitatilor sale.
3. Consiliul de exploatare intocmeste, in atentia congresului, un raport asupra ansamblului activitatii sale si il trans mite administratiilor postale ale tarilor membre, cu cel putin doua luni inainte de deschiderea congresului.
ARTICOLUL 106
Regulamentul interior al congreselor
1. Pentru organizarea lucrarilor sale si a conducerii deliberarilor sale, congresul aplica regulamentul interior al congreselor, care este anexat prezentului regulament general.
2. Fiecare congres poate modifica acest regulament in conditiile fixate in regulamentul sau interior. ARTICOLUL 107
Limbile de lucru ale Biroului international
Limbile de lucru ale Biroului international sunt limbile franceza si engleza.
ARTICOLUL 108
Limbile utilizate pentru documentatia, deliberarile si corespondenta de serviciu
1. Pentru documentatia Uniunii sunt utilizate limbile franceza, engleza, araba si spaniola. Sunt, de asemenea, utilizate limbile germana, chineza, portugheza si rusa, cu conditia ca utilizarea acestor ultime limbi sa se limiteze la documentatia de baza cea mai importanta.
Sunt utilizate, de asemenea, si alte limbi, cu conditia ca tarile membre care solicita acest lucru sa suporte toate costurile aferente.
2. Tara sau tarile membre care solicita utilizarea unei alte limbi decat limba oficiala constituie un grup lingvistic. Tarile membre care utilizeaza limba oficiala constituie grupul lingvistic francez.
3. Documentatia este publicata de catre Biroul international in limba oficiala si in limbile celorlalte grupuri lingvistice constituite, fie direct, fie prin intermediul birourilor regionale ale acestor grupuri, conform modalitatilor convenite cu Biroul international. Publicarea in diferite limbi este realizata conform aceluiasi model.
4. Documentatia publicata direct de catre Biroul international este, in masura posibilului, distribuita simultan in diferitele limbi solicitate.
5. Corespondenta dintre administratiile postale si Biroul international si dintre acesta din urma si terti poate fi schimbata in oricare limba pentru care Biroul international dispune de un serviciu de traduceri.
6. Cheltuielile de traducere intr-o limba, indiferent care arfiea,inclusivcelecarerezulta din aplicarea paragrafului 5, sunt suportate de catre grupul lingvistic care a solicitat aceasta limba. Sunt suportate de catre grupul lingvistic francez cheltuielile de traducere in limba oficiala a documentelor si corespondentei primite in limbile engleza, araba si spaniola.
Toate celelalte cheltuieli aferente furnizarii documentelor sunt suportate de catre Uniune. Plafonul cheltuielilor de suportat de catre Uniune pentru producerea documentelor in germana, chineza, portugheza si rusa este fixat printr-o rezolutie a congresului.
7. Cheltuielile de suportat de catre un grup lingvistic sunt repartizate intre membrii acestui grup in mod proportional cu contributia lor la cheltuielile Uniunii. Aceste cheltuieli pot fi repartizate intre membrii grupului lingvistic, conform unei chei de repartitie, cu conditia ca cei interesati sa se inteleaga asupra acestui subiect si sa isi notifice hotararea lor catre Biroul international prin intermediul unui purtator de cuvant al grupului.
8. Biroul international da curs oricarei schimbari in alegerea limbii solicitate de catre o tara membra, dupa o perioada care nu trebuie sa depaseasca 2 ani.
9. Pentru deliberarile reuniunilor organelor Uniunii, limbile franceza, engleza, spaniola si rusa sunt admise prin intermediul unui sistem de interpretare cu sau fara echipament electronic , a caror alegere este lasata la aprecierea organizatorilor reuniunii, dupa consultarea directorului general al Biroului international si a tarilor membre interesate.
10. Celelalte limbi sunt in general autorizate pentru deliberarile si reuniunile indicate la paragraful 9. 11. Delegatiile care utilizeaza alte limbi isi asigura interpretarea simultana intr-una dintre limbile mentionate la paragraful 9 fie prin sistemul indicat in acelasi paragraf, cand modificari de ordin tehnic necesar pot fi aduse, fie prin interpreti particulari.
12. Cheltuielile pentru serviciile de interpretare sunt repartizate intre tarile membre care utilizeaza aceeasi limba, proportional cu contributia lor la cheltuielile Uniunii. Totusi cheltuielile de instalare si intretinere a echipamentului tehnic sunt suportate de catre Uniune.
13. Administratiile postale pot sa se inteleaga asupra limbii care se utilizeaza in corespondenta de serviciu in relatiile lor reciproce. In lipsa unei asemenea intelegeri, limba care se utilizeaza este limba franceza.
CAPITOLUL II
Biroul international
ARTICOLUL 109
Alegerea directorului general si a vicedirectorului general al Biroului international
1. Directorul general si vicedirectorul general al Biroului international sunt alesi de catre congres pentru perioada care separa doua congrese succesive, durata minima a mandatului lor fiind de 5 ani. Mandatul lor poate fi reinnoit o singura data. Cu exceptia unei decizii contrare a congresului, data intrarii lor in functii este fixata pentru 1 ianuarie a anului care urmeaza congresului.
2. Cu cel putin 7 luni inainte de deschiderea congresului, dierctorul general al Biroului international adreseaza o nota guvernelor tarilor membre, invitandu-le sa prezinte eventuale candidaturi pentru posturile de director general si vicedirector general si sa indice, in acelasi timp, daca directorul general sau vicedirectorul general in functii sunt interesati intr-o eventuala reinnoire a mandatului lor initial. Candidaturile, insotite de un curriculum vitae, trebuie sa ajunga la Biroul international cu cel putin doua luni inainte de deschiderea congresului. Candidatii trebuie sa apartina tarilor membre care ii prezinta. Biroul international elaboreaza documentatia necesara pentru congres. Alegerea directorului general si aceea a vicedirectorului general au loc pe baza de scrutin secret, prima alegere fiind realizata pentru postul de director general.
3. In caz de eliberare a postului de director general, vicedirectorul general isi asuma functiile directorului general pana la sfarsitul mandatului prevazut pentru acesta; el este ales in acest post si admis din oficiu drept candidat, sub rezerva ca mandatul sau initial ca vicedirector general sa nu fi fost deja reinnoit o data de catre congresul precedent si ca el sa isi manifeste interesul de a fi considerat drept candidat la postul de director general.
4. In caz de eliberare simultana a posturilor de director general si de vicedirector general, Consiliul de administratie alege, dintre candidatii acceptati in urma unui concurs, un vicedirector general pentru perioada care urmeaza pana la viitorul congres. Pentru prezentarea candidaturilor, se aplica, prin analogie, paragraful 2.
5. In cazul eliberarii postului de vicedirector general, Consiliul de administratie insarcineaza, la propunerea directorului general, pe unul dintre subdirectorii generali ai Biroului international sa isi asume, pana la viitorul congres, functiile vicedirectorului general.
ARTICOLUL 110
Functiile directorului general
1. Directorul general organizeaza, administreaza si conduce Biroul international, al carui reprezentant legal este. El este competent pentru a clasa posturile de gradele G1 la D1 si pentru a numi si promova functionari in aceste grade. Pentru numirile in gradele P1 la D1, el trebuie sa ia in considerare calificarile profesionale ale candidatilor recomandati de catre administratiile postale din tarile membre, de a caror nationalitate sunt sau in care, isi exercita activitatea lor profesionala, tinand seama de o echitabila repartitie geografica continentala, de limbile utilizate, precum si de toate celelalte considerente aferente, respectand in intregime regimul interior de promovare al Biroului international.
Totusi, in cazul posturilor care solicita calificari speciale, directorul general poate sa se adreseze in exterior. El tine, de asemenea, seama, cu ocazia numirii unui nou functionar, de faptul ca, in principiu, persoanele care ocupa posturile gradelor D2, D1 si P5 trebuie sa provina din diferite tari membre ale Uniunii. Cu ocazia promovarii unui functionar al Biroului international in gradele D1 si P5, nu este obligatoriu sa se aplice acelasi principiu. In plus, exigentele unei repartitii geografice echitabile si de limba trec, dupa merit, in procesul de recrutare. Directorul general informeaza Consiliul de administratie o data pe an, in raportul asupra activitatilor Uniunii, despre numirile si promovarile in gradele P4 la D1.
2. Directorul general are urmatoarele atributii:
2.1. sa asigure functiile de depozitar al actelor Uniunii Postale Universale si de intermediar in procedura de adeziune de admitere in Uniune, precum si de iesire din aceasta;
2.2. sa notifice ansamblului administratiilor regulamentele de aplicare hotarate sau revizuite de catre Consiliul de exploatare postala;
2.3. sa pregateasca proiectul bugetului anual al Uniunii la un nivel cat mai scazut posibil, compatibil cu nevoile Uniunii, si sa il supuna, in timp oportun, examinarii Consiliului de administratie; sa comunice bugetul tarilor membre ale Uniunii, dupa aprobarea acestuia de catre Consiliul de administratie, si sa il execute;
2.4. sa execute activitatile specifice solicitate de catre organele Uniunii si pe cele care ii sunt atribuite prin acte;
2.5. sa ia initiative care sa vizeze realizarea obiectivelor fixate de catre organele Uniunii, in cadrul politicii stabilite si al fondurilor disponibile;
2.6. sa supuna sugestii si propuneri Consiliului de administratie sau Consiliului de exploatare postala;
2.7. sa pregateasca, pentru Consiliul de exploatare postala si pe baza directivelor date de catre acesta din urma, proiectul planului strategic de supus congresului si proiectul de revizuire anuala a planului;
2.8. sa asigure reprezentarea Uniunii;
2.9. sa serveasca drept intermediar in relatiile dintre:
Uniunea Postala Universala si uniunile restranse;
Uniunea Postala Universala si Organizatia Natiunilor Unite;
Uniunea Postala Universala si organizatiile internationale a caror activitate prezinta un interes pentru Uniune;
Uniunea Postala Universala si organismele internationale,asociatiilesauintreprinderilepecareorganele Uniunii doresc sa le consulte sau sa le asocieze la lucrarile lor;
2.10. sa isi asume functia de secretar general al organelor Uniunii si sa supravegheze, cu acest titlu, tinand seama de dispozitiile speciale ale prezentului regulament, in special:
pregatirea si organizarea lucrarilor organelor Uniunii;
elaborarea, producerea si distribuirea documentelor, rapoartelor si proceselor-verbale;
functionarea secretariatului in timpul reuniunilor organelor Uniunii;
2.11. sa asiste la sedintele organelor Uniunii si sa ia parte la deliberari, fara drept de vot, cu posibilitatea de a se face reprezentat. ARTICOLUL 111
Functiile vicedirectorului general
1. Vicedirectorul general asista pe directorul general si este responsabil fata de el.
2. In caz de absenta sau indisponibilitate a directorului general, vicedirectorul general exercita puterile acestuia. Acelasi lucru se intampla si in caz de eliberare a postului de director general prevazut in art. 109 paragraful 3.
ARTICOLUL 112
Secretariatul organelor Uniunii Postale Universale
Secretariatul organelor Uniunii este asigurat de catre Biroul international, sub responsabilitatea directorului general. El adreseaza toate documentele publicate cu ocazia fiecarei sesiuni administratiilor postale membre ale organului, administratiilor postale ale tarilor care, fara sa fie membre ale organului, colaboreaza la studiile intreprinse, uniunilor restranse, precum si celorlalte administratii postale ale tarilor membre care le-au solicitat.
ARTICOLUL 113
Lista tarilor membre
Biroul international stabileste si tine la zi lista tarilor membre ale Uniunii, indicand in ea clasa lor de contributie, grupul lor geografic si situatia lor in raport cu actele Uniunii.
ARTICOLUL 114
Informatii, avize, cereri de interpretare si modificare a actelor. Anchete. Interventie in lichidarea conturilor
1. Biroul international este tot timpul la dispozitia Consiliului de administratie, a Consiliului de exploatare postala si a administratiilor postale, pentru a le furniza toate informatiile utile asupra problemelor referitoare la serviciu.
2. El este insarcinat, in special, sa reuneasca, sa coordoneze, sa publice si sa distribuie informatii de orice natura, care intereseaza serviciul postal international; sa emita, la cererea partilor in cauza, un aviz asupra problemelor litigioase; sa dea urmare cererilor de interpretare si de modificare a actelor Uniunii si, in general, sa realizeze studii si lucrari de redactare sau de documentare pe care respectivele acte i le atribuie sau care ar fi in interesul Uniunii.
3. El realizeaza si anchetele care sunt solicitate de catre administratiile postale, in vederea cunoasterii opiniei celorlalte administratii asupra unei probleme determinate. Rezultatul unei anchete nu reprezinta caracterul unui vot si nu se leaga formal de aceasta.
4. El intervine, cu titlul de oficiu de compensare, in lichidarea conturilor de orice natura, referitoare la serviciul postal international, intre administratiile postale care solicita aceasta interventie.
ARTICOLUL 115
Cooperare tehnica
Biroul international este insarcinat, in cadrul cooperarii tehnice internationale, sa dezvolte asistenta tehnica postala sub toate formele ei.
ARTICOLUL 116
Formulare furnizate de catre Biroul international
Biroul international este insarcinat sa faca si sa confectioneze cupoanele-raspuns internationale si sa aprovizioneze cu ele, la pretul de revenire, administratiile postale care solicita acest lucru.
ARTICOLUL 117
Actele uniunilor restranse si aranjamentele speciale
1. Doua exemplare din actele uniunilor restranse si din aranjamentele speciale incheiate prin aplicarea art. 8 din Constitutia Uniunii Postale Universale trebuie sa fie trans mise Biroului international de catre lucrarile acestor uniuni sau, in lipsa, de catre una dintre partile contractante.
2. Biroul international are grija ca actele uniunilor re stranse si aranjamentele speciale sa nu prevada conditii mai putin favorabile pentru public decat cele care sunt prevazute in actele Uniunii si sa informeze administratiile postale de existenta uniunilor si a aranjamentelor sus-mentionate. El semnaleaza Consiliului de administratie orice neregula constatata in virtutea prezentei dispozitii.
ARTICOLUL 118
Revista Uniunii Postale Universale
Biroul international redacteaza, cu ajutorul documentelor care ii sunt puse la dispozitie, o revista in limbile germana, engleza, araba, chineza, spaniola, franceza si rusa.
ARTICOLUL 119
Raportul anual asupra activitatilor Uniunii Postale Universale
Biroul international intocmeste, asupra activitatilor Uniunii, un raport anual, care este comunicat, dupa aprobarea lui de catre Consiliul de administratie, administratiilor postale, uniunilor restranse si Organizatiei Natiunilor Unite.
CAPITOLUL III
Procedura de introducere si examinare a propunerilor
ARTICOLUL 120
Procedura de prezentare a propunerilor in congres
1. Subrezervaexceptiilorprevazute la paragrafele 2 si 5, procedura urmatoare regleaza introducerea propunerilor, de orice natura, ce urmeaza a fi supuse congresului de catre administratiile postale ale tarilor membre:
a) suntadmisepropunerile care parvin Biroului internationalcucel putin 6 luni inainte de data fixata pentru congres;
b) nici o propunere de ordin redactional nu este admisa in timpul perioadei de 6 luni care precede data fixata pentru congres;
c) propunerile de fond, care parvin Biroului international in intervalul cuprins intre 6 si 4 luni inainte de data fixata pentru congres, nu sunt admise decat daca ele sunt sprijinite de cel putin doua administratii;
d) propunerile de fond, care parvin Biroului international in intervalul cuprins intre 4 si 2 luni, care precede data fixata pentru congres, nu sunt admise decat daca ele sunt sprijinite de cel putin opt administratii. Propunerile care parvin ulterior nu sunt admise;
e) declaratiile de sprijin trebuie sa parvina Biroului international in acelasi timp cu propunerile la care se refera.
2. Propunerile privind Constitutia Uniunii Postale UniversalesauregulamentulgeneraltrebuiesaparvinaBirouluiinternationalcu cel putin 6 luni inainte de deschidereacongresului; acelea care parvin ulterior acestei date, dar inainte de deschiderea congresului, nu pot fi luate in considerare decat daca congresul decide astfel cu majoritate de doua treimi din numarul tarilor reprezentate in congres si daca sunt respectate conditiile prevazute la paragraful 1.
3. Fiecare propunere nu trebuie sa aiba, in principiu, decat un obiectiv si sa nu contina decat modificari referitoare la acest obiectiv.
4. Propunerile de ordin redactional sunt prevazute, in antet, de catre administratiile care le prezinta, cu mentiunea Propunere de ordin redactionali si publicate de catre Biroul international sub un numar urmat de litera Ri. Propunerile neprevazute cu aceasta mentiune, dar care, dupa parerea Biroului international, nu sunt decat redactionale, sunt publicate cu o mentiune corespunzatoare; Biroul international intocmeste pentru congres o lista a acestor propuneri.
5. Procedura descrisa la paragrafele 1 si 4 nu se aplica nici propunerilor privind regulamentul interior al congreselor si nici amendamentelor la propunerile deja facute.
ARTICOLUL 121
Procedura de prezentare a propunerilor intre doua congrese
1. Pentru a fi luate in considerare, fiecare propunere privind conventia sau aranjamentele si introduse de catre o administratie postala intre doua congrese trebuie sa fie sprijinita de catre cel putin alte doua administratii. Aceste propuneri raman fara urmare atunci cand Biroul international nu primeste, in acelasi timp, declaratiile de sprijin necesare.
2. Aceste propuneri sunt adresate celorlalte administratii postale prin intermediul Biroului international.
3. Propunerile privind regulamentele de aplicare nu au nevoie de sprijin, dar nu sunt luate in considerare de catre Consiliul de exploatare postala, decat daca acesta le aproba in regim de urgenta necesitate.
ARTICOLUL 122
Examinarea propunerilor intre doua congrese
1. Orice propunere referitoare la conventie, aranjamente si protocoalele lor finale este supusa urmatoarei proceduri: un termen de doua luni este lasat administratiilor postale ale tarilor membre pentru examinarea propunerii notificate prin circulara de catre Biroul international si, eventual, pentru a face sa parvina Biroului international observatiile lor. Nu sunt admise amendamente. Raspunsurile sunt reunite prin grija Biroului international si comunicate administratiilor postale, cu invitatia de a se pronunta proi sau contrai propunerii. Acelea care nu au facut sa parvina votul lor in termen de doua luni sunt considerate ca absente. Termenul citat incepe de la data circularelor Biroului international.
2. Propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare sunt tratate de catre Consiliul de exploatare postala.
3. Daca propunerea priveste un aranjament sau protocolul sau final, numai administratiile postale ale tarilor membre care sunt parte la acest aranjament pot lua parte la operatiunile descrise in paragraful 1.
ARTICOLUL 123
Notificarea deciziilor adoptate intre doua congrese
1. Modificarile aduse conventiei, aranjamentelor si protocoalelor finale la aceste acte sunt consacrate printr-o notificare a directorului general al Biroului international catre guvernele tarilor membre.
2. Modificarile aduse de catre Consiliul de exploatare postala regulamentelor de aplicare si protocoalelor lor finale sunt notificate administratiilor postale de catre Biroul international. Acelasi lucru este valabil pentru interpretarile vizate la art. 59.3.3.2. al conventiei si ale dispozitiilor corespunzatoare din aranjamente.
ARTICOLUL 124
Punerea in vigoare a regulamentelor de aplicare si a celorlalte decizii adoptate intre doua congrese
1. Regulamentele de aplicare intra in vigoare la aceeasi data si au aceeasi durata ca si actele provenite de la congres.
2. Sub rezerva paragrafului 1, deciziile de modificare a actelor Uniunii, care sunt adoptate intre doua congrese, nu sunt executorii decat la cel putin 3 luni dupa notificarea lor.
CAPITOLUL IV
Finante
ARTICOLUL 125
Fixarea si reglarea cheltuielilor Uniunii Postale Universale
1. Sub rezerva paragrafelor 2 si 6, cheltuielile anuale aferente activitatilor organelor Uniunii nu trebuie sa depaseasca sumele de mai jos, pentru anii 1996 si urmatorii:
35.278.600 franci elvetieni, pentru anul 1996;
35.126.900 franci elvetieni, pentru anul 1997;
35.242.900 franci elvetieni, pentru anul 1998;
35.451.300 franci elvetieni, pentru anul 1999;
35.640.700 franci elvetieni, pentru anul 2000.
Limita de baza pentru anul 2000 se aplica si anilor ulteriori, in caz de amanare a congresului prevazut pentru anul 1999.
2. Cheltuielile aferente reuniunilor viitorului congres (deplasarea secretariatului, cheltuieli de transport, cheltuieli de instalare tehnica a interpretarii simultane, cheltuieli de reproducere a documentelor in timpul congresului etc.) nu trebuie sa depaseasca limita de 3.599.300 franci elvetieni.
2 bis. Consiliul de administratie este autorizat sa depaseasca limitele fixate la paragraful 1 pentru a tine seama de reeditarea Nomenclaturii internationale a birourilor de posta. Valoarea totala a depasirii autorizate in acest scop nu trebuie sa depaseasca 900.000 franci elvetieni.
3. Consiliul de administratie este autorizat sa depaseasca limitele fixate la paragrafele 1 si 2 pentru a tine seama de majorarile treptelor de prelucrare, de contributii cu titlul de pensii sau indemnizatii, inclusiv de indemnizatii de post, admise de Organizatia Natiunilor Unite pentru a fi aplicate personalului lor in functie la Geneva.
4. Consiliul de administratie este, de asemenea, autorizat sa ajusteze, in fiecare an, valoarea cheltuielilor, altele decat cele referitoare la personal, in functie de indicele elvetian al pretului de consum.
5. Prin derogare de la paragraful 1, consiliul de administratie sau, in caz de extrema urgenta, directorul general poate autoriza depasirea limitelor fixate pentru a face fata reparatiilor importante si neprevazute ale cladirii Biroului international, fara ca valoarea acestora sa depaseasca 125.000 de franci elvetieni pe an.
6. Daca apar ca insuficiente creditele prevazute la paragrafele 1 si 2, pentru a asigura buna functionare a Uniunii, aceste limite nu pot fi depasite decat cu aprobarea majoritatii tarilor membre ale acesteia. Orice consultatie trebuie sa comporte o expunere completa a faptelor care justifica o asemenea cerere.
7. Tarile care adera la Uniune sau care sunt admise in calitate de membre ale acesteia, precum si cele care ies din Uniune trebuie sa-si achite cotizatia pentru intregul an in cursul caruia admiterea sau iesirea lor trebuie efectuata.
8. Tarile membre platesc in avans partea lor de contributie la cheltuielile anuale ale Uniunii, pe baza bugetului stabilit de catre Consiliul de administratie. Aceste parti de contributie trebuie sa fie platite cel mai tarziu in prima zi a exercitiului financiar la care se raporteaza bugetul. Daca acest termen este depasit, sumele datorate sunt producatoare de dobanzi in profitul Uniunii, respectiv 3% pe an, in timpul primelor sase luni, si 6% pe an incepand cu a saptea luna.
9. In imprejurari exceptionale, Consiliul de administratie poate absolvi o tara membra de toate dobanzile datorate sau de o parte din ele, daca aceasta s-a achitat, in capital, de toate datoriile restante.
10. O tara membra poate, de asemenea, sa fie absolvita, in cadrul unui plan de amortizare a conturilor sale intarziate, aprobat de catre Consiliul de administratie, de toate dobanzile acumulate sau de o parte dintre ele ori invers; absolvirea este totusi conditionata de executarea completa si punctuala a planului de amortizare, intr-un termen convenit la maximum 5 ani.
11. Pentru a acoperi insuficientele de trezorerie ale Uniunii, s-a constituit un fond de rezerva, a carui valoare este fixata de catre Consiliul de administratie. Acest fond este alimentat in primul rand prin excedente bugetare. El poate servi si pentru echilibrarea bugetului sau pentru reducerea valorii contributiilor tarilor membre.
12. In ceea ce priveste insuficientele trecatoare ale trezoreriei, Guvernul Confederatiei Elvetiene face, pe termen scurt, avansurile necesare, conform conditiilor care sunt fixate de comun acord. Acest guvern supravegheaza fara remuneratie tinerea conturilor financiare, precum si contabilitatea Biroului international, in limitele conditiilor fixate de catre congres.
ARTICOLUL 126
Clasele de contributie
1. Tarile membre contribuie la acoperirea cheltuielilor Uniunii conform clasei de contributie la care apartin. Aceste clase sunt urmatoarele:
clasa de 50 de unitati;
clasa de 40 de unitati;
clasa de 35 de unitati;
clasa de 25 de unitati;
clasa de 20 de unitati;
clasa de 15 unitati;
clasa de 10 unitati;
clasa de 15 unitati;
clasa de 13 unitati;
clasa de 11 unitati.
Clasa de 0,5 unitati este rezervata tarilor mai putin avansate, enumerate de catre Organizatia Natiunilor Unite, si altor tari desemnate de catre Consiliul de administratie.
2. In afara claselor de contributie enumerate la paragraful 1, orice tara membra poate sa aleaga plata unui numar de unitati de contributie mai mari de 50 de unitati.
3. Tarile membre sunt inscrise intr-una dintre clasele de contributie de mai sus, in momentul admiterii lor sau al aderarii lor la Uniune, conform procedurii vizate la art. 21 paragraful 4 din Constitutia Uniunii Postale Universale.
4. Tarile membre pot schimba ulterior clasa de contributie, cu conditia ca aceasta schimbare sa fie notificata Biroului international inainte de deschiderea congresului. Aceasta notificare, care este adusa la cunostinta congresului, are efect la data intrarii in vigoare a dispozitiilor financiare, hotarata de catre congres.
5. Tarile membre nu pot sa solicite a fi declasate mai mult cu o clasa in acelasi timp. Tarile membre care nu isi fac cunoscuta dorinta de a schimba clasa de contributie inainte de deschiderea congresului sunt mentinute in clasa la care au apartinut pana atunci.
6. Totusi, in imprejurari exceptionale, cum ar fi cata strofe naturale care necesita programe de ajutor international, Consiliul de administratie poate autoriza declasarea cu o clasa de contributie, la cererea unei tari membre, daca aceasta dovedeste ca nu isi mai poate mentine contributia conform clasei alese initial.
7. Prin derogarea de la paragrafele 4 si 5, surclasarile nu sunt supuse nici unei restrictii.
ARTICOLUL 127
Plata furniturilor Biroului international
Furniturile pe care Biroul international le ofera contra plata administratiilor postale trebuie sa fie platite in cel mai scurt timp posibil si cel mai tarziu in termen de 6 luni, incepand din prima zi care urmeaza celei de transmitere a contului de catre acesta. Daca acest termen este depasit, sumele datorate sunt producatoare de dobanzi in folosul Uniunii, respectiv 5% pe an, incepand din ziua expirarii termenului sus-mentionat.
CAPITOLUL V
Arbitraje
ARTICOLUL 128
Procedura de arbitraj
1. In caz de diferend de reglat prin arbitraj, fiecare dintre administratiile postale in cauza alege o administratie postala a unei tari membre, care nu este direct interesata in litigiu. Cand mai multe administratii fac cauza comuna, ele nu conteaza, pentru aplicarea acestor dispozitii, decat ca o singura administratie.
2. In cazul in care una dintre administratiile in cauza nu da urmare unei propuneri de arbitraj in termen de 6 luni, Biroul international, daca cererea i-a fost adresata lui, provoaca la randul sau desemnarea unui arbitru prin administratia absenta sau ii desemneaza el insusi unul din oficiu.
3. Partile in cauza pot conveni, de comun acord, desemnarea unui arbitru unic, care poate fi Biroul international.
4. Deciziile arbitrilor sunt luate cu majoritate de voturi.
5. In cazul unor pareri impartite, arbitrii aleg, pentru a transa diferendul, o alta administratie postala, si ea dezinteresata in litigiu. In lipsa unei intelegeri asupra alegerii, aceasta administratie este desemnata de catre Biroul international dintre administratiile nepropuse de catre arbitri.
6. Daca este vorba de un diferend privind unul dintre aranjamente, arbitrii nu pot fi desemnati in afara administratiilor care participa la acest aranjament.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale
ARTICOLUL 129
Conditii de aprobare a propunerilor privind regulamentul general
Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si referitoare la prezentul regulament general trebuie sa fie aprobate de majoritatea tarilor membre reprezentate la congres. Cel putin doua treimi din numarul tarilor membre trebuie sa fie prezente in momentul votului.
ARTICOLUL 130
Propuneri privind acordurile cu Organizatia Natiunilor Unite
Conditiile de aprobare vizate la art. 129 se aplica si propunerilor de modificare a acordurilor incheiate intre Uniunea Postala Universala si Organizatia Natiunilor Unite, in masura in care aceste acorduri nu prevad conditiile de modificare a dispozitiilor pe care le contin.
ARTICOLUL 131
Punerea in aplicare si durata regulamentului general
Prezentul regulament general va fi pus in aplicare la data de 1 ianuarie 1996 si va ramane in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor viitorului congres.
Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor membre au semnat prezentul regulament general intr-un exemplar, care este depus pe langa directorul general al Biroului international. O copie de pe acesta va fi remisa fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
INTOCMIT LA SEUL LA 13 SEPTEMBRIE 1994.

ARTICOLUL 1
Dispozitii generale
Prezentul regulament interior, denumit in continuare regulament, este stabilit prin aplicarea actelor Uniunii si le este subordonat. In caz de divergente intre una dintre dispozitiile sale si o dispozitie a actelor, aceasta din urma are autoritate.
ARTICOLUL 2
Delegatii
1. Prin termenul delegatie se intelege persoana sau ansamblul de persoane desemnate de catre o tara membra pentru a participa la congres. Delegatia este compusa dintr-un sef de delegatie, precum si, eventual, dintr-un supleant al sefului de delegatie, dintr-unul sau mai multi delegati si, eventual, dintr-unul sau mai multi functionari detasati (inclusiv experti, secretari etc.).
2. Sefii de delegatie, adjunctii lor, precum si delegatii sunt reprezentanti ai tarilor membre in sensul art. 14 paragraful 2 din Constitutia Uniunii Postale Universale, daca ei sunt pevazuti cu puteri care sa raspunda conditiilor stabilite la art. 3 din prezentul regulament.
3. Functionarii atasati sunt admisi la sedinte si au dreptul de a participa la deliberari, dar ei nu au, in principiu, drept de vot. Totusi ei pot sa fie autorizati de catre seful lor de delegatie sa voteze in numele tarii lor in sedintele comisiilor. Asemenea autorizatii trebuie sa fie remise, in scris, inainte de inceperea sedintei, presedintelui comisiei interesate.
ARTICOLUL 3
Puterile delegatilor
1. Puterile delegatilor trebuie sa fie semnate de catre seful statului sau de catre seful guvernului sau de ministerul afacerilor externe din tara interesata. Ele trebuie sa fie redactate in forma corecta. Puterile delegatilor abilitati sa semneze actele (plenipotentiarii) trebuie sa indice forta acestei semnaturi (semnatura sub rezerva ratificarii sau aprobarii, semnatura ad referendum, semnatura definitiva). In absenta unei astfel de precizari, semnatura este considerata ca fiind supusa ratificarii sau aprobarii. Puterile care autorizeaza semnarea actelor cuprind implicit dreptul de deliberare si vot. Delegatii carora autoritatile competente le-au incredintat deplinele puteri, fara sa precizeze forta acestor puteri, sunt autorizati sa delibereze, sa voteze si sa semneze acte, cu conditia de a nu reiesi, in mod explicit, ceva contrar din textul puterilor.
2. Puterile trebuie sa fie depuse de la deschiderea congresului pe langa autoritatea desemnata in acest scop.
3. Delegatii neprevazuti cu puteri sau care nu vor fi depus puterile lor pot, daca ei au fost anuntati de catre guvernul lor guvernului tarii gazda, sa ia parte la deliberari si sa voteze in momentul in care incep sa participe la lucrarile congresului. Acelasi lucru este valabil pentru cei ale caror puteri sunt recunoscute ca prezentand nereguli. Acesti delegati nu vor mai fi autorizati sa voteze incepand din momentul in care congresul a aprobat ultimul raport al comisiei de verificare a puterilor, care constata ca puterile lor sunt gresite sau prezinta nereguli, si atat timp cat situatia nu este regularizata. Ultimul raport trebuie sa fie aprobat de catre congres inainte de alegeri, altele decat cea a presedintelui congresului si inainte de aprobarea proiectelor de acte.
4. Puterile unei tari membre, care este reprezentata la congres de catre delegatia unei alte tari membre (procura), trebuie sa comporte aceeasi forma cu cele mentionate in paragraful 1.
5. Puterile si procurile adresate prin telegrama nu sunt admise. In schimb sunt acceptate telegramele care raspund unei cereri de informare referitoare la o problema de puteri.
6. O delegatie care, dupa ce si-a depus puterile, este impiedicata sa asiste la una sau mai multe sedinte are posibilitatea sa fie reprezentata de catre delegatia unei alte tari, cu conditia sa informeze in scris pe presedintele reuniunii interesate. Totusi o delegatie poate reprezenta o singura tara, alta decat a sa.
7. Delegatii tarilor membre care nu fac parte la un aranjament pot lua parte, fara drept de vot, la deliberarile congresului referitoare la acel aranjament.
ARTICOLUL 4
Ordinea locurilor
1. La sedintele congresului si ale comisiilor, delegatiile sunt aranjate in ordinea alfabetica franceza a tarilor membre reprezentate.
2. Presedintele Consiliului de administratie trage la sorti, la momentul oportun, numele tarii care va ocupa primul loc in fata tribunei prezidentiale, cu ocazia sedintelor congresului si ale comisiilor.
ARTICOLUL 5
Observatori
1. Reprezentanti ai Organizatiei Natiunilor Unite pot sa participe la deliberarile congresului.
2. Observatorii organizatiilor interguvernamentale sunt admisi la sedintele congresului si ale comisiilor sale atunci cand sunt discutate probleme care intereseaza aceste organizatii. In aceleasi scopuri observatorii organizatiilor internationale neguvernamentale pot fi admisi la sedintele comisiilor, daca comisia respectiva consimte acest lucru.
3. Sunt admisi ca observatori si reprezentantii calificati ai uniunilor restranse stabilite conform art. 8 paragraful 1 din Constitutia Uniunii Postale Universale, atunci cand ele isi exprima dorinta.
4. Observatorii mentionati in paragrafele 1 3 iau parte la deliberari fara drept de vot.
ARTICOLUL 6
Decanul congresului
1. Administratia postala a tarii gazda a congresului propune desemnarea decanului congresului in acord cu biroul international. Consiliul de administratie procedeaza, in timp oportun, la adoptarea acestei desemnari.
2. La deschiderea primei sedinte plenare a fiecarui congres, decanul isi asuma presedintia congresului pana cand acesta isi alege presedintele. In plus, el exercita functiile care ii sunt atribuite de prezentul regulament.
ARTICOLUL 7
Presedintii si vicepresedintii congresului si ai comisiilor
1. In prima sa adunare plenara, congresul alege, la propunerea decanului, pe presedintele congresului, apoi aproba, la propunerea Consiliului de administratie, desemnarea tarilor membre care isi vor asuma vicepresedintia congresului, precum si presedintia si vicepresedintia comisiilor. Aceste functii sunt atribuite, tinandu-se seama, pe cat este posibil, de repartitia geografica, echitabila a tarilor membre.
2. Presedintii deschid si inchid sedintele pe care le prezideaza, conduc discutiile, dau cuvantul oratorilor, supun la vot propunerile si indica majoritatea necesara votarii, proclama deciziile si, sub rezerva aprobarii congresului, dau, eventual, o interpretare a acestor decizii.
3. Presedintii vegheaza la respectarea prezentului regulament si la mentinerea ordinii in timpul sedintelor.
4. Orice delegatie poate sa aminteasca, in fata congresului sau a comisiei, despre o decizie luata de catre presedintele acestora pe baza unei dispozitii din regulament sau a unei interpretari a acestuia; decizia presedintelui ramane totusi valabila, daca ea nu este anulata de majoritatea membrilor prezenti si care voteaza.
5. Daca o tara membra, insarcinata cu presedintia, nu mai este in masura sa isi asume aceasta functie, unul dintre vicepresedinti este desemnat, de catre congres sau de catre comisie, sa il inlocuiasca.
ARTICOLUL 8
Biroul congresului
1. Biroul este organul central insarcinat sa conduca lucrarile congresului. El este compus din presedintele si vicepresedintii congresului, precum si din presedintii comisiilor. El se reuneste, periodic, pentru a examina derularea lucrarilor congresului si a comisiilor acestuia si pentru a formula recomandari care sa favorizeze aceasta derulare. El ajuta pe presedinte sa elaboreze ordinea de zi a fiecarei sedinte plenare si sa coordoneze lucrarile comisiilor. El face recomandari referitoare la inchiderea congresului.
2. Secretarul general al congresului si secretarul general adjunct, mentionati la art. 11 paragraful 1 asista la reuniunile biroului.
ARTICOLUL 9
Membrii comisiilor
1. Tarile membre reprezentate in congres sunt de drept membre in comisiile insarcinate cu examinarea propunerilor referitoare la Constitutia Uniunii Postale Universale, la regulamentul general, la conventie si la regulamentul de aplicare a acesteia.
2. Tarile membre reprezentate in congres, care sunt parte la unul sau la mai multe aranjamente facultative, sunt de drept membre ale comisiei sau ale comisiilor insarcinate cu revizuirea acestor aranjamente. Dreptul de vot al membrilor acestor comisii este limitat la aranjamentul sau la aranjamentele la care sunt parte.
3. Delegatiile care nu sunt membre ale comisiilor care trateaza aranjamentele si regulamentele lor de aplicare au posibilitatea sa asiste la sedintele acestora si sa ia parte la deliberari, fara drept de vot.
ARTICOLUL 10
Grupele de lucru
Congresul si fiecare comisie pot constitui grupe de lucru pentru studiul problemelor speciale.
ARTICOLUL 11
Secretariatul congresului si al comisiilor
1. Directorul general si vicedirectorul general al Biroului international isi asuma functiile de secretar general si, respectiv, de secretar general adjunct ai congresului.
2. Secretarul general si secretarul general adjunct asista la sedintele congresului si ale biroului congresului, luand parte la deliberari, fara drept de vot. De asemenea, ei pot, in aceleasi conditii, sa asiste la sedintele comisiilor sau sa fie reprezentati la ele de catre un functionar superior al Biroului international.
3. Lucrarile secretariatului congresului, ale biroului congresului si ale comisiilor sunt asigurate de catre personalul Biroului international, in colaborare cu administratia tarii gazda.
4. Functionarii superiori ai Biroului international isi asuma functiile de secretari ai congresului, ai biroului congresului si ai comisiilor. Ei asista pe presedinte in timpul sedintelor si sunt responsabili cu redactarea proceselor-verbale sau a rapoartelor.
5. Secretarii congresului si ai comisiilor sunt asistati de catre secretari adjuncti.
6. Raportorii care cunosc limba franceza sunt insarcinati cu redactarea proceselor-verbale ale congresului si ale comisiilor.
ARTICOLUL 12
Limbi de deliberare
1. Sub rezerva paragrafului 2, limbile franceza, engleza, spaniola si rusa sunt admise pentru deliberari, prin intermediul unui sistem de interpretare simultana sau consecutiva.
2. Deliberarile comisiei de redactare se desfasoara in limba franceza.
3. Sunt autorizate si celelalte limbi pentru deliberarile indicate in paragraful 1. Limba tarii gazda se bucura in aceasta privinta de un drept de prioritate. Delegatiile care utilizeaza alte limbi asigura interpretarea simultana in una dintre limbile mentionate in paragraful 1 fie prin sistemul de interpretare simultana, cand pot fi aduse modificari de ordin tehnic, fie prin interpreti particulari.
4. Cheltuielile de instalare si de intretinere a echipamentului tehnic sunt in sarcina uniunii.
5. Cheltuielile serviciilor de interpretare sunt repartizate intre tarile membre care utilizeaza aceeasi limba, proportional cu contributia lor la cheltuielile Uniunii.
ARTICOLUL 13
Limbile de redactare a documentelor congresului
1. Documentele elaborate in timpul congresului, inclusiv proiectele de hotarari supuse aprobarii congresului sunt publicate in limba franceza de catre secretariatul congre sului.
2. In acest scop, documentele care provin de la delegatiile tarilor membre trebuie sa fie prezentate in aceasta limba fie direct, fie prin intermediul serviciilor de traducere anexate secretariatului congresului.
3. Aceste servicii, organizate pe cheltuiala lor de catre grupurile lingvistice, constituite conform dispozitiilor corespunzatoare din regulamentul general, pot, de asemenea, sa traduca documente ale congresului in limbile lor respective.
ARTICOLUL 14
Propuneri
1. Toate problemele aduse in fata congresului fac obiectul unor propuneri.
2. Toate propunerile publicate de catre Biroul international, inainte de deschiderea congresului, sunt considerate ca fiind supuse congresului.
3. Cu doua luni inainte de deschiderea congresului, nici o propunere nu va fi luata in considerare, in afara acelora care sunt amendamente ale propunerilor anterioare.
4. Se considera amendament orice propunere de modi ficare, care, fara sa altereze fondul propunerii, comporta o suprimare, o adaugare la o parte a propunerii originale sau revizuirea unei parti a acestei propuneri. Nici o propunere de modificare nu va fi considerata ca amendament, daca ea este incompatibila cu sensul sau intentia propunerii originale. In cazuri indoielnice, transarea problemei ii revine congresului sau comisiei.
5. Amendamentele prezentate in congres, referitoare la propuneri deja facute, trebuie sa fie remise in scris, in limba franceza, la secretariat, inainte de ora 12,00 a zilei anterioare celei de punere a lor in discutie, pentru a fi distribuite in aceeasi zi delegatilor. Acest termen nu se aplica amendamentelor care rezulta direct din discutii in congres sau in comisie. In acest ultim caz, daca se solicita, autorul amendamentului trebuie sa prezinte textul in scris, in limba franceza sau, daca nu se poate, orice limba in care se desfasoara dezbaterile. Presedintele interesat va citi sau va face sa fie citit textul.
6. Procedura prevazuta in paragraful 5 se aplica si in prezentarea propunerilor care nu vizeaza modificarea textului actelor (proiecte de rezolutie, de recomandari etc.).
7. Orice propunere sau amendament trebuie sa primeasca forma definitiva a textului de introdus in actele Uniunii, sub rezerva, bineinteles, a punerii la punct de catre comisia de redactare.
ARTICOLUL 15
Examinarea propunerilor in congres si in comisii
1. Propunerile de ordin redactional (al caror numar este urmat de litera R) sunt atribuite comisiei de redactare fie direct, daca din partea Biroului international nu exista nici o indoiala privind natura lor (o lista a lor este redactata de Biroul international in atentia comisiei de redactare), fie daca, conform avizului Biroului international, exista indoieli privind natura lor dupa ce celelalte comisii au confirmat natura lor pur redactionala (o lista a lor este, de asemenea, redactata in atentia comisiilor interesate). Totusi, daca asemenea propuneri sunt legate de alte propuneri de fond ce urmeaza a fi tratate de catre congres sau de catre celelalte comisii, comisia de redactare nu le abordeaza studierea decat dupa ce congresul sau celelalte comisii s-au pronuntat fata de propunerile de fond corespunzatoare. Propunerile al caror numar nu este urmat de litera R, dar care, dupa parerea Biroului international, sunt propuneri de ordin redactional, sunt repartizate direct comisiilor care se ocupa de propunerile de fond corespunzatoare. Aceste comisii decid, inca de la inceperea lucrarilor lor, care dintre aceste propuneri vor fi atribuite direct comisiei de redactare. O lista a acestor propuneri este redactata de catre Biroul international in atentia comisiilor in cauza.
2. In principiu, propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare, care sunt considerate propuneri de modificare a conventiei si aranjamentelor, sunt tratate de catre comisia respectiva, cu conditia ca aceasta sa nu decida returnarea lor catre Consiliul de exploatare postala, la propunerea presedintelui ei sau a unei delegatii. Daca aceasta returare ridica obiectii, presedintele supune imediat problema unui vot de procedura.
3. In schimb, propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare, care nu sunt consecinta propunerilor de modificare a conventiei si a aranjamentelor, sunt returate Consiliului de exploatare postala, cu conditia sa nu fie propuse de catre comisie pentru tratarea lor in congres, ca urmare a propunerii presedintelui ei sau a unei delegatii. Daca o asemenea propunere face obiectul unei obiectii, presedintele supune imediat problema unui vot de procedura.
4. Daca o aceeasi problema face obiectul mai multor propuneri, presedintele hotaraste ordinea lor in discutie, incepand, in principiu, cu propunerea care se indeparteaza cel mai mult de textul de baza si care comporta schimbarea cea mai profunda fata de statu quo.
5. Daca o propunere poate fi subdivizata in mai multe parti, fiecare dintre ele poate, cu acordul autorului propunerii sau al adunarii, sa fie examinata si supusa separat la vot.
6. Orice propunere retrasa in congres sau in comisie de catre autorul ei poate fi reluata de catre delegatia altei tari membre. De asemenea, daca un amendament la o propunere este acceptat de catre autorul acesteia, o alta delegatie poate relua propunerea originala neamendata.
7. Orice amendament la o propunere, acceptat de catre delegatia care prezinta aceasta propunere, este imediat inclus in textul propunerii. Daca autorul propunerii originale nu accepta un amendament, presedintele hotaraste daca trebuie sa se voteze mai intai asupra amendamentului sau asupra propunerii, plecand de la redactarea care se indeparteaza cel mai mult de sensul sau intentia textului de baza si care antreneaza schimbarea cea mai profunda fata de statu quo.
8. Procedura descrisa in paragraful 7 se aplica si atunci cand sunt prezentate mai multe amendamente pentru ace easi propunere.
9. Presedintele congresului si presedintii comisiilor fac sa fie remis Comisiei de redactare, dupa fiecare sedinta, textul scris al propunerilor, al amendamentelor sau al hotararilor adoptate.
10. La sfarsitul lucrarilor lor, comisiile redacteaza, referitor la regulamentele de aplicare care le privesc, o rezolutie in doua parti, care cuprinde:
a) numerele propunerilor returate Consiliului de exploatare postala spre examinare;
b) numerele propunerilor returate Consiliului de exploatare postala, pentru examinare cu directive ale congresului.
In ceea ce priveste propunerile de modificare a regulamentelor de executie, care au fost adoptate de catre o comisie si transmise apoi Comisiei de redactare, ele fac obiectul unei rezolutii cuprinzand in anexa textul definitiv al propunerilor retinute.
ARTICOLUL 16
Deliberari
1. Delegatii nu pot lua cuvantul decat dupa ce au fost autorizati de presedintele reuniunii. El le recomanda sa vorbeasca rar si clar. Presedintele trebuie sa lase delegatilor posibilitatea de a-si exprima liber si in intregime parerea asupra subiectului discutie, atat timp cat exprimarea este compatibila cu derularea normala a deliberarilor.
2. In afara unei decizii contrare luate de majoritatea membrilor prezenti si votanti, discursurile nu pot sa depaseasca 5 minute. Presedintele este autorizat sa intrerupa oricare orator care depaseste timpul de vorbit. De asemenea, el poate sa invite delegatul sa nu se indeparteze de subiect.
3. In cursul unei dezbateri, presedintele poate, cu acordul majoritatii membrilor prezenti si votanti, sa declare inchisa lista oratorilor, dupa ce i-a dat citire. Cand lista este epuizata, el declara inchise dezbaterile, sub rezerva de a acorda autorului propunerii in discutie, chiar dupa inchiderea listei, dreptul de a raspunde oricarui discurs pronuntat.
4. De asemenea, presedintele poate, cu acordul majoritatii membrilor prezenti si votanti, sa limiteze numarul de interventii al uneia si aceleiasi delegatii asupra unei propuneri sau unui grup de propuneri determinat, trebuind totusi sa fie acordata autorului propunerii posibilitatea de a o prezenta si de a interveni ulterior, daca solicita, pentru a aduce elemente noi ca raspuns la interventiile altor delegatii, in asa fel incat el sa poata avea ultimul cuvant, daca solicita.
5. Cu acordul majoritatii membrilor prezenti si votanti, presedintele poate limita numarul de interventii asupra unei propuneri sau unui grup de propuneri determinat; aceasta limitare nu poate fi inferioara unui numar de cinci voturi pentrui si cinci voturi contrai propunerii in discutie.
ARTICOLUL 17
Motiuni de ordine si motiuni de procedura
1. In cursul discutarii oricarei probleme si chiar, eventual, dupa incheierea dezbaterilor, o delegatie poate sa ridice o motiune de ordine pentru a cere:
lamuriri asupra derularii dezbaterilor;
respectarea regulamentului interior;
modificarea ordinii sugerate de presedinte pentru discutarea propunerilor.
Motiunea de ordine are prioritate asupra tuturor problemelor, inclusiv a motiunilor de procedura mentionate in paragraful 3.
2. Presedintele face imediat precizarile dorite sau ia decizia pe care o considera oportuna, referitoare la motiunea de ordine. In caz de obiectii, hotararea presedintelui este imediat supusa la vot.
3. In plus, in cursul discutarii unei probleme, o delegatie poate introduce o motiune de procedura care are ca obiect propunerea:
a) suspendarii sedintei;
b) ridicarii sedintei;
c) amanarii dezbaterilor asupra problemei in discutie;
d) inchiderii dezbaterilor asupra problemei in discutie.
Motiunile de procedura au prioritate, in ordinea stabilita mai sus, fata de toate celelalte propuneri, in afara de motiunile de ordine mentionate in paragraful 1.
4. Motiunile referitoare la suspendarea sau la ridicarea sedintei nu sunt discutate, ci sunt supuse imediat la vot.
5. Cand o delegatie propune amanarea dezbaterilor asupra unei probleme in discutie, cuvantul nu este acordat decat noilor oratori care se opun amanarii sau inchiderii dezbaterii, dupa care motiunea este supusa la vot.
6. Delegatia care prezinta motiunea de ordine sau de procedura nu poate, in interventia sa, sa trateze fondul problemei in discutie. Autorul unei motiuni de procedura poate sa o retraga inainte ca ea sa fie supusa la vot si orice motiune asemanatoare, amendata sau nu, care ar fi retrasa, poate fi reluata de catre o alta delegatie.
ARTICOLUL 18
Cvorum
1. Sub rezerva paragrafelor 2 si 3, cvorumul necesar pentru deschiderea sedintelor si pentru votare este constituit din jumatate din numarul tarilor membre reprezentate in congres si care au drept de vot.
2. In momentul votarii modificarii Constitutiei Uniunii Postale Universale si a regulamentului general, cvorumul necesar este constituit din doua treimi din numarul tarilor membre ale uniunii.
3. In ceea ce priveste aranjamentele si regulamentele lor de aplicare, cvorumul necesar pentru deschiderea sedintelor si pentru votare este constituit din jumatate din numarul tarilor membre reprezentate in congres, care sunt parti la aranjament si care au drept de vot.
4. Delegatiile prezente, care nu participa la un vot determinat sau care declara ca nu vor sa participe la el, nu sunt considerate ca absente in vederea determinarii cvorumului prevazut in paragrafele 1, 2 si 3.
ARTICOLUL 19
Principiul si procedura de vot
1. Problemele care nu pot fi reglate de comun acord sunt transate prin vot.
2. Votul se desfasoara prin sistemul traditional sau prin intermediul dispozitivului electronic de votare. In principiu, votul se desfasoara prin intermediul dispozitivului electronic, atunci cand acesta este la dispozitia adunarii. Totusi, pentru votul secret, recurgerea la sistemul traditional poate avea loc, daca cererea prezentata in acest sens de catre o delegatie este sprijinita de catre majoritatea delegatiilor prezente si cu drept de vot.
3. Pentru sistemul traditional, procedura de votare este urmatoarea:
a) prin ridicarea mainii: daca rezultatul unei astfel de votari produce indoieli, presedintele poate, de la sine sau la cererea unei delegatii, sa ceara procedarea imediat la votarea prin apel nominal;
b) prin apel nominal: la cererea unei delegatii sau la dorinta presedintelui. Apelul se face in ordinea alfabetica franceza a tarilor membre reprezentate, incepand cu tara al carei nume a fost tras la sorti de catre presedinte. Rezultatul votului, cu lista tarilor in functie de natura votului, este consemnat in procesul-verbal al sedintei;
c) prin scrutin secret: prin buletin de vot, la cererea a doua delegatii. Presedintele reuniunii desemneaza in acest caz trei scrutatori si ia masurile necesare pentru a asigura secretul votului.
4. Prin intermediul dispozitivului electronic, procedura de votare este urmatoarea:
a) vot neinregistrat: inlocuieste un vot prin ridicarea mainii;
b) vot inregistrat: inlocuieste un vot prin apel nominal; totusi nu se procedeaza la apelul nominal al tarilor, decat daca o delegatie solicita acest lucru si daca propunerea este sprijinita de catre majoritatea delegatiilor prezente si cu drept de vot.
5. Oricare ar fi sistemul utilizat, votarea prin scrutin secret are prioritate fata de oricare alta procedura de votare.
6. Cand incepe votarea, nici o delegatie nu poate sa il intrerupa, decat daca este vorba de o motiune de ordine referitoare la modalitatea conform careia se efectueaza votarea.
7. Dupa votare, presedintele poate autoriza delegatiile sa-si explice votul lor.
ARTICOLUL 20
Conditii de aprobare a propunerilor
1. Pentru a fi adoptate, propunerile referitoare la modificarea actelor trebuie sa fie aprobate:
a) pentru Constitutia Uniunii Postale Universale, de catre cel putin doua treimi din numarul tarilor membre ale uniunii;
b) pentru regulamentul general, de catre majoritatea tarilor membre reprezentate in congres;
c) pentru conventie si regulamentul ei de aplicare, de catre majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot;
d) pentru aranjamente si regulamentele lor de aplicare, de catre majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot, care sunt parti la aranjamente.
2. Problemele de procedura, care nu pot fi rezolvate de comun acord, sunt hotarate de catre majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot. Acelasi lucru este valabil si pentru deciziile care nu privesc modificarea actelor, cu conditia ca in congres majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot sa nu decida altfel.
3. Sub rezerva prevederilor paragrafului 5, prin tari membre prezente si cu drept de vot trebuie sa se inteleaga tarile membre care voteaza pentrui sau contrai, abtinerile nefiind luate in considerare in calculul voturilor necesare pentru constituirea majoritatii, la fel si buletinele albe sau nule, in caz de vot prin scrutin secret.
4. In caz de egalitate de sufragii, propunerea este considerata ca respinsa.
5. Cand numarul de abtineri si de buletine albe sau nule depaseste jumatate din numarul sufragiilor exprimate (pentru, contra, abtineri), examinarea problemei este amanata pentru o sedinta ulterioara, in cursul careia abtinerile, precum si buletinele albe sau nule nu vor mai fi luate in considerare.
ARTICOLUL 21
Alegerea membrilor Consiliului de administratie si ai Consiliului de exploatare postala
Pentru departajarea tarilor care au obtinut acelasi numar de voturi in alegerea membrilor Consiliului de administratie si ai Consiliului de exploatare postala, presedintele procedeaza prin tragere la sorti.
ARTICOLUL 22
Alegerea directorului general si a vicedirectorului general al Biroului international
1. Alegerile directorului general si vicedirectorului general al Biroului international au loc prin scrutin secret, succesiv, in una sau mai multe sedinte tinute in aceeasi zi. Este ales candidatul care obtine majoritatea sufragiilor exprimate de catre tarile membre prezente si cu drept de vot. Se organizeaza atatea scrutinuri cate sunt necesare pentru ca un candidat sa obtina aceasta majoritate.
2. Sunt considerate tari membre prezente si cu drept de vot cele care voteaza pentru unul dintre candidatii reglementar anuntati, abtinerile nefiind luate in considerare la calculul voturilor necesare pentru constituirea majoritatii, la fel si buletinele albe sau nule.
3. Cand numarul de abtineri si de buletine albe sau nule depaseste jumatate din numarul de sufragii exprimate conform paragrafului 2, alegerea este amanata pentru o sedinta ulterioara, in cursul careia abtinerile si buletinele albe sau nule nu mai sunt luate in considerare.
4. Candidatul care, la un tur de scrutin, a obtinut cele mai putine voturi este eliminat.
5. In caz de egalitate de voturi se realizeaza un prim ori un al doilea scrutin suplimentar, pentru a se departaja candidatii, votarea executandu-se doar pentru acesti candidati. Daca rezultatul este negativ, se decide prin tragere la sorti. Tragerea la sorti este efectuata de catre presedinte.
ARTICOLUL 23
Procese-verbale
1. Procesele-verbale ale sedintelor congresului si ale comisiilor reproduc desfasurarea sedintelor, rezuma pe scurt interventiile, mentioneaza propunerile si rezultatul deliberarilor. Procesele-verbale sunt redactate pentru sedintele plenare, iar procesele-verbale sumare, pentru sedintele comisiilor.
2. Procesele-verbale ale sedintelor unei comisii pot fi inlocuite prin rapoarte adresate congresului, daca Consiliul de administratie decide astfel. In general, grupurile de lucru redacteaza un raport in atentia organelor care le-a creat.
3. Totusi fiecare delegat are dreptul sa solicite insertia analitica sau in extenso, in procesul-verbal sau in raport, a oricarei declaratii facute de el, cu conditia sa depuna textul francez al acesteia la secretariat, in cel tarziu 2 ore de la sfarsitul sedintei.
4. Din momentul in care a fost distribuit proiectul de proces-verbal sau de raport, delegatii dispun de un termen de 24 de ore pentru a prezenta observatiile lor secretariatului care, eventual, serveste de intermediar intre cel interesat si presedintele sedintei in cauza.
5. In general si sub rezerva paragrafului 4, la inceputul sedintelor congresului, presedintele supune aprobarii procesul-verbal al unei sedinte precedente. Acelasi lucru este valabil si pentru comisiile ale caror deliberari fac obiectul unui proces-verbal sau al unui raport. Procesele-verbale sau rapoartele ultimelor sedinte, care nu ar putea fi aprobate in congres sau in comisie, sunt aprobate de catre presedintii respectivi ai acestor reuniuni. Biroul international va tine seama si de eventualele observatii pe care delegatii tarilor membre le comunica in termen de 40 de zile de la trimiterea respectivelor procese-verbale.
6. Biroul international este autorizat sa rectifice in procesele-verbale sau in rapoartele sedintelor congresului si ale comisiilor erorile materiale care n-ar fi putut fi evidentiate cu ocazia aprobarii lor conform paragrafului 5.
ARTICOLUL 24
Aprobarea de catre congres a proiectelor de hotarari (acte, rezolutii etc.)
1. In general, fiecare proiect de acte, prezentat de catre Comisia de redactare, este examinat articol cu articol. El nu poate fi considerat ca adoptat decat dupa un vot de ansamblu favorabil. Art. 20 paragraful 1 este aplicabil acestui vot.
2. In cursul acestei examinari, fiecare delegatie poate relua o propunere care a fost adoptata sau respinsa de catre comisie. Apelul privind asemenea propuneri este subordonat conditiei ca delegatia sa fi informat in scris pe presedintele congresului cu cel putin o zi inainte de sedinta in care dispozitia mentionata in proiectul de acte va fi supusa aprobarii congresului.
3. Totusi este intotdeauna posibil, daca presedintele considera oportun pentru derularea lucrarilor congresului, sa se procedeze la examinarea apelurilor inainte de examinarea proiectului de acte prezentat de catre Comisia de redactare.
4. Cand o propunere a fost adoptata sau respinsa de catre congres, ea nu poate fi examinata din nou de catre acelasi congres, decat daca apelul a fost sprijinit de cel putin zece delegatii si aprobat cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti si cu drept de vot.
Aceasta posibilitate se limiteaza la propunerile supuse direct in sedintele plenare, fiind cunoscut ca o aceeasi problema nu poate determina mai mult de un apel.
5. Biroul international este autorizat sa rectifice in actele definitive erorile materiale care n-ar fi putut fi evidentiate cu ocazia examinarii proiectelor de acte, numerotarea articolelor si a paragrafelor, precum si referintele.
6. Proiectele de decizii, altele decat acelea care modifica actele, prezentate de catre Comisia de redactare, sunt in general examinate global. Prevederile paragrafelor 2 5 sunt aplicabile si proiectelor acestor decizii.
ARTICOLUL 25
Atribuirea de studii Consiliului de administratie si Consiliului de exploatare postala
La recomandarea biroului sau, congresul atribuie studii Consiliului de administratie si Consiliului de exploatare postala, conform compozitiei si competentelor respective ale acestor doua organe, asa cum sunt ele descrise in art. 102 si 104 din regulamentul general.
ARTICOLUL 26
Rezerve la acte
Rezervele trebuie sa fie prezentate in scris, in limba franceza (propuneri referitoare la protocolul final), pentru a putea fi examinate de catre congres inainte de semnarea actelor.
ARTICOLUL 27
Semnarea actelor
Actele aprobate definitiv de catre congres sunt supuse spre semnare plenipotentiarilor. ARTICOLUL 28
Modificarile regulamentului
1. Fiecare congres poate modifica regulamentul interior. Pentru a fi supuse deliberarilor, propunerile de modificare a prezentului regulament, trebuie sa fie sprijinite in congres de cel putin zece delegatii, cu conditia ca ele sa nu fie prezentate de catre un organ al Uniunii abilitat sa introduca propuneri.
2. PENTRU A FI ADOPTATE, PROPUNERILE DE MODIFICARE A PREZENTULUI REGULAMENT TREBUIE SA FIE APROBATE DE CEL PUTIN DOUA TREIMI DIN NUMARUL TARILOR MEMBRE REPREZENTATE IN CONGRES.

            Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii, in baza prevederilor art. 22 paragraful 3 al Constitutiei Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, au hotarat, de comun acord si sub rezerva prevederilor art. 25 paragraful 4 al sus-mentionatei constitutii, in prezenta conventie, regulile comune aplicabile serviciului postal international si dispozitiile privind serviciile postei de scrisori.
*) Traducere.

CAPITOLUL UNIC
Dispozitii generale
ARTICOLUL 1
Libertatea de tranzit
1. Principiul libertatii de tranzit este enuntat in primul articol al Constitutiei Uniunii Postale Universale. El antreneaza obligatia, pentru fiecare administratie postala, de a indruma mereu pe caile cele mai rapide si prin mijloacele cele mai sigure, pe care ea le utilizeaza pentru propriile trimiteri, depesele inchise si trimiterile postei de scrisori in tranzit deschis, care ii sunt predate de catre o alta administratie.
1 bis. Tarile membre care nu participa la schimbul de scrisori continand materii biologice perisabile sau materii radioactive au posibilitatea sa nu admita aceste trimiteri in tranzit deschis pe teritoriul lor. Acelasi lucru este valabil si pentru trimiterile postei de scrisori, altele decat scrisorile, cartile postale si cecogramele, fata de care nu au fost respectate dispozitiile legale care regleaza conditiile publicarii lor sau ale circulatiei lor in tara traversata.
2. Libertatea de tranzit a coletelor postale de indrumat pe cai terestre si maritime este limitata la teritoriul tarilor care participa la acest serviciu.
3. Libertatea de tranzit a coletelor-avion este garantata pe intreg teritoriul Uniunii; totusi tarile membre care nu sunt parti la aranjamentul privind coletele postale nu pot fi obligate sa participe la indrumarea, pe cale de suprafata, a coletelor-avion.
4. Daca o tara membra nu respecta dispozitiile referitoare la libertatea de tranzit, celelalte tari membre au dreptul sa suprime serviciul postal cu aceasta tara.
ARTICOLUL 2
Apartenenta trimiterilor postale
Orice trimitere postala apartine expeditorului atat timp cat nu a fost distribuita celui in drept, cu exceptia cazului in care trimiterea a fost retinuta prin aplicarea legislatiei tarii de destinatie.
ARTICOLUL 3
Crearea unui nou serviciu
Administratiile pot, de comun acord, sa creeze un serviciu nou, neprevazut in mod expres prin actele Uniunii. Taxele referitoare la noul serviciu sunt fixate de catre fiecare administratie interesata, tinandu-se seama de cheltuielile de exploatare a serviciului.
ARTICOLUL 4
Unitatea monetara
Unitatea monetara prevazuta in art. 7 al Constitutiei Uniunii Postale Universale si utilizata in conventie si in aranjamente, precum si in regulamentele lor de aplicare este dreptul special de tragere (DST).
ARTICOLUL 5
Timbre postale
Numai administratiile postale emit timbre postale care atesta plata francarii conform actelor Uniunii. Marcile de francare postala, amprentele masinilor de francat si amprentele imprimate sau alte procedee de imprimare sau timbrare conforme dispozitiilor regulamentului nu pot fi utilizate decat cu autorizatia administratiei postale.
2. Subiectele si motivele timbrelor postale trebuie sa fie conforme spiritului din preambulul Constitutiei Uniunii Postale Universale si deciziilor luate de catre organele Uniunii.
ARTICOLUL 6
Taxe
1. Taxele referitoare la diferitele servicii postale internationale sunt fixate in conventie si aranjamente. Aceasta fixare a taxelor trebuie sa se faca, in principiu, in relatie cu costurile aferente furnizarii acestor prestatii.
2. Taxele aplicate, inclusiv cele fixate cu titlu indicativ in acte, trebuie sa fie cel putin egale cu cele aplicate trimiterilor din regim interior, care prezinta aceleasi caracteristici (categorie, cantitate, termen de prelucrare etc.).
3. Administratiile postale sunt autorizate sa depaseasca toate taxele care figureaza in conventie si in aranjamente, inclusiv cele care nu sunt fixate cu titlu indicativ:
3.1. daca taxele pe care ele le aplica pentru acelasi serviciu in regimul lor interior sunt mai ridicate decat cele fixate;
3.2. daca acest lucru este necesar pentru acoperirea costurilor de exploatare a serviciilor lor sau pentru oricare alt motiv rezonabil.
4. Este interzis sa se perceapa de la clienti taxe postale, indiferent de natura lor, altele decat cele care sunt prevazute in conventie si in aranjamente.
5. In afara cazurilor prevazute prin conventie si aranjamente, fiecare administratie postala pastreaza taxele pe care le-a perceput.
ARTICOLUL 7
Francare postala
1. Principiu.
1.1. Cazurile de francare postala sunt in mod expres prevazute prin conventie si prin aranjamente. 2. Serviciul postal.
2.1. Trimiterile postei de scrisori referitoare la serviciul postal, expediate de catre administratiile postale sau birourile lor, sunt scutite de orice taxa postala.
2.2. Sunt scutite de toate taxele postale, cu exceptia suprataxelor aeriene, trimiterile postei de scrisori referitoare la serviciul postal:
2.2.1. schimbateintreorganeleUniunii Postale Universale si organele uniunilor restranse;
2.2.2. schimbate intre organele acestor uniuni;
2.2.3. expediate de catre sus-mentionatele organe administratiilor postale sau birourilor lor.
3. Prizonieri de razboi si internati civili.
3.1. Sunt scutite de toate taxele postale, cu exceptia suprataxelor aeriene, trimiterile postei de scrisori, coletele postale si trimiterile serviciilor financiare postale adresate prizonierilor de razboi sau expediate de catre ei fie direct, fie prin intermediul birourilor mentionate in regulament. Beligerantii primiti sau internati intr-o tara neutra sunt asimilati prizonierilor de razboi propriu-zisi in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor precedente.
3.2. Dispozitiile prevazute la pct. 3.1. se aplica si trimiterilor postei de scrisori, coletelor postale si trimiterilor din serviciile financiare provenind din alte tari, adresate persoanelor civile internate conform Conventiei de la Geneva din 12 august 1949, referitoare la protectia persoanelor civile in timp de razboi, sau expediate de catre ele fie direct, fie prin intermediul birourilor mentionate in regulament.
3.3. Birourile mentionate in regulament beneficiaza si ele de scutire postala pentru posta de scrisori, coletele postale si trimiterile din serviciile financiare postale privind persoanele vizate la pct. 3.1. si 3.2., pe care ele le expediaza sau le primesc fie direct, fie cu titlu de intermediari.
3.4. Coletele sunt admise in cutie postala pana la greutatea de 5 kilograme. Limita de greutate este extinsa la 10 kilogramepentru trimiterile al caror continut este indivizibil si pentru cele care sunt adresate unui camp sau oamenilor sai de incredere pentru a fi distribuite prizonierilor.
4. Cecograme
4.1. Cecogramele sunt scutite de toate taxele postale, cu exceptia suprataxelor aeriene.

CAPITOLUL 1
Servicii de baza
ARTICOLUL 8
Trimiterile postei de scrisori
1. Trimiterile postei de scrisori sunt clasificate conform urmatoarelor doua sisteme. Fiecare administratie postala este libera sa aleaga sistemul pe care ea il aplica traficului sau de plecare.
2. Primul sistem este bazat pe viteza de prelucrare a trimiterilor. Acestea din urma sunt repartizate in:
2.1. trimiteri prioritare: trimiteri transportate pe calea cea mai rapida (aeriana sau de suprafata) cu prioritate; limita de greutate: 2 kg in general, 5 kg pentru trimiteri carti si brosuri (serviciu facultativ); 7 kg pentru cecograme;
2.2. trimiteri neprioritare: trimiteri pentru care expeditorul a ales un tarif mai putin ridicat, care implica un termen de distribuire mai lung; limite de greutate: identice cu cele de la pct. 2.1.
3. Al doilea sistem este bazat pe continutul trimiterilor. Acestea din urma sunt repartizate in:
3.1. scrisori si carti postale, denumite colectiv LC; limita de greutate 2 kilograme;
3.2. imprimate, cecograme si pachete mici, denumite colectiv AO; limite de greutate: 2 kilograme pentru pachetele mici, 5 kilograme pentru imprimate, 7 kilograme pentru cecograme.
4. In sistemul de clasificare bazat pe continut:
4.1. trimiterile postei de scrisori, transportate pe cale aeriana cu prioritate, sunt denumite trimiteri-avion;
4.2. trimiterile de suprafata, transportate pe cale aeriana cu prioritate redusa, sunt denumite trimiteri S.A.L.
5. Fiecare administratie are posibilitatea de a admite ca trimiterile prioritare si scrisorile-avion sa fie constituite dintr-o foaie de hartie, indoita in mod convenabil si lipita pe toate laturile. Asemenea trimiteri sunt denumite aerograme.
6. Curierul constituit din trimiteri ale postei din scrisori depuse in numar de catre un acelasi expeditor, primit in aceeasi depesa sau in depese separate, conform conditiilor precizate in regulament, este denumit curier in numar.
7. Sacii speciali continand ziare, scrieri periodice, carti si alte obiecte imprimate, pe adresa aceluiasi destinatar si pentru aceeasi adresa, sunt, in ambele sisteme, denumiti saci M; limita de greutate: 30 kilograme.
8. Limitele de dimensiuni si conditiile de acceptare, precum si particularitatile referitoare la limitele de greutate sunt prezentate in regulament.
ARTICOLUL 9
Taxa de francare
1. Administratia de origine fixeaza taxele de francare pentru transportul trimiterilor postei de scrisori pe toata intinderea Uniunii. Taxele de francare cuprind distribuirea trimiterilor la domiciliul destinatarilor, atunci cand serviciul de distribuire este organizat in tarile de destinatie pentru trimiterile despre care este vorba. Conditiile de aplicare sunt prezentate in regulament.
2. Taxele de francare indicative sunt mentionate in tabloul de mai jos:
Felul trimiterii Treptele de greutate Taxeledefrancareindicative(DST)
2.1. Taxele in sistemul bazat pe viteza:
Trimiteri prioritare pana la 20 g 0,37
peste 20 g pana la 100 g 0,88
peste 100 g pana la 250 g 1,76
peste 250 g pana la 500 g 3,38
peste 500 g pana la 1000 g 5,88
peste 1000 g pana la 2000 g 9,56
pe treapta suplimentara de 1000 g 4,78 (facultativ)
Trimiteri neprioritare pana la 20 g 0,18
peste 20 g pana la 100 g 0,40
peste 100 g pana la 250 g 0,74
peste 250 g pana la 500 g 1,32
peste 500 g pana la 1000 g 2,21
peste 1000 g pana la 2000 g 3,09
pe treapta suplimentara de 1000 g 1,54 (facultativ)
2.2. Taxe in sistemul pe continut:
Scrisori pana la 20 g 0,37
peste 20 g pana la 100 g 0,88
peste 100 g pana la 250 g 1,76
peste 250 g pana la 500 g 3,38
peste 500 g pana la 1000 g 5,88
peste 1000 g pana la 2000 g 9,56
Carti postale 0,26
Imprimate pana la 20 g 0,18
peste 20 g pana la 100 g 0,40
peste 100 g pana la 250 g 0,74
peste 250 g pana la 500 g 1,32
peste 500 g pana la 1000 g 2,21
peste 1000 g pana la 2000 g 3,09
pe treapta suplimentara de 1000 g 1,54
Pachete mici peste 20 g pana la 100 g 0,40
peste 100 g pana la 250 g 0,74
peste 250 g pana la 500 g 1,32
peste 500 g pana la 1000 g 2,21
peste 1000 g pana la 2000 g 3,09
3. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa revizuiasca si sa modifice in intervalul dintre doua congrese, sub rezerva aprobarii consiliului de administratie, taxele indicative mentionate la paragraful 2. Taxele revizuite vor avea ca baza media taxelor fixate de catre membrii uniunii pentru trimiterile internationale prezentate in tara lor.
4. Administratia de origine are posibilitatea de a acorda, pentru trimiterile postei de scrisori care contin:
4.1. ziare si scrieri periodice publicate in tara sa, o reducere care nu poate depasi 50% din tariful aplicabil categoriei de trimiteri utilizate;
4.2. carti si brosuri, partituri muzicale si harti geografice care nu contin nici o publicitate sau reclama, alta decat aceea care figureaza pe coperta sau pe paginile de garda ale acestor obiecte, aceeasi reducere cu cea prevazuta la pct. 4.1.
5. Taxa aplicabila sacilor M este calculata pe trepte de 1 kilogram pana la concurenta greutatii totale a fiecarui sac. Administratia de origine are posibilitatea sa acorde pentru acesti saci o reducere de taxa care poate ajunge pana la 20% din taxa aplicabila pentru categoria de trimiteri utilizata. Aceasta reducere poate fi independenta de reducerile prevazute la paragraful 4.
6. Administratia de origine are posibilitatea de a aplica trimiterilor nenominalizate taxe diferite de cele aplicate trimiterilor normalizate. Trimiterile normalizate sunt definite in regulament.
7. In sistemul bazat pe continut, reunirea, intr-o singura trimitere, de obiecte pasibile de taxe diferite este autorizata cu conditia ca greutatea totala sa nu fie superioara greutatii maxime prevazute pentru categoria a carei limita de greutate este cea mai ridicata. Taxa aplicabila unei astfel de trimiteri este, dupa cum doreste administratia de origine, aceea a categoriei al carei tarif este cel mai ridicat sau suma diferitelor taxe aplicabile fiecarui element al trimiterii. Aceste trimiteri poarta mentiunea trimiteri mixte.
ARTICOLUL 10
Tarifarea conform modului de indrumare sau vitezei
1. Taxele aplicabile trimiterilor prioritare, care sunt intotdeauna transportate pe calea cea mai rapida (aeriana sau de suprafata), cuprind eventualele costuri suplimentare ale transmiterii rapide.
2. Administratiile care aplica sistemul bazat pe continut sunt autorizate:
2.1. sa perceapa suprataxe pentru trimiterile-avion.
Suprataxele trebuie sa fie in relatie cu cheltuielile de transport aerian si sa fie uniforme pentru cel putin ansamblul teritoriului fiecarei tari de destinatie, indiferent care ar fi indrumarea utilizata. Pentru calculul suprataxei aplicabile unei trimiteri-avion, administratiile sunt autorizate sa tina seama de greutatea formularelor utilizate de public, eventual anexate;
2.2. sa perceapa, pentrutrimiterileS.A.L., suprataxe inferioare acelora pe care ele le percep pentru trimiterile-avion;
2.3. sa fixeze taxe combinate pentru formarea trimiterilor-avion si a trimiterilor S.A.L., tinand seama de costul prestatiilor lor postale si de sumele de platit pentru trans port aerian.
3. Reducerile de taxe conform art. 9 paragrafele 4 si 5 se aplica si trimiterilor transportate prin avion, dar nici o reducere nu este acordata partii din taxa destinata sa acopere cheltuielile acestui transport.
ARTICOLUL 11
Tarife preferentiale
Dincolo de limita minima a taxelor fixate la art. 6 paragraful 2, administratiile postale au posibilitatea de a acorda taxe reduse, bazate pe legislatia lor interna, pentru trimiterile postei de scrisori prezentate in tara lor. Ele au, in special, posibilitatea de a acorda tarife preferentiale clientilor lor care au trafic postal important.
ARTICOLUL 12
Taxe speciale
1. Nici o taxa de distribuire nu poate fi perceputa de la destinatar pentru pachetele mici cu o greutate mai mica de 500 g.
2. Cand pachetele mici cu o greutate de peste 500 g sunt supuse unei taxe de distribuire in regimul intern, aceeasi taxa putand fi perceputa pentru pachetele mici care provin din strainatate.
3. Administratiile sunt autorizate sa perceapa, in cazurile mentionate mai jos, aceleasi taxe ca in regimul intern:
3.1. taxa de prezentare in ultima limita de ora, perceputa de la expeditor;
3.2. taxa de prezentare in afara orelor normale de deschidere a ghiseelor, perceputa de la expeditor;
3.3. taxa de colectare de la domiciliul expeditorului, perceputa de la acesta din urma;
3.4. taxa de retragere in afara orelor normale de deschidere a ghiseelor, perceputa de la destinatar;
3.5. taxa de post-restant, perceputa de la destinatar;
3.6. taxa de magazinaj pentru orice trimitere din posta de scrisori care depaseste 500 g si pe care destinatarul acesteia nu a preluat-o in termenul in care trimiterea a fost tinuta la dispozitia lui fara cheltuieli. Aceasta taxa nu se aplica cecogramelor.
ARTICOLUL 13
Francarea
1. In general trimiterile postei de scrisori trebuie sa fie complet francate de catre expeditor. Modalitatile de francare sunt definite in regulament.
2. Administratia de origine are posibilitatea sa predea expeditorilor trimiterile postei de scrisori nefrancate sau insuficient francate, pentru ca acestia sa le completeze ei insusi francarea.
3. Administratia de origine poate, de asemenea, sa francheze trimiterile postei de scrisori nefrancate sau sa completeze francarea trimiterilor insuficient francate si sa incaseze valoarea lipsa de la expeditor. In acest caz ea este autorizata sa perceapa si o taxa de prelucrare de 0,33 DST maximum. Lipsa francarii este reprezentata printr-una dintre modalitatile definite in regulament.
4. In cazurile in care posibilitatile descrise la paragrafele 2 si 3 nu sunt aplicate, trimiterile nefrancate sau insuficient francate sunt pasibile, in sarcina destinatarului, sau a expeditorului cand este vorba de trimiteri returate, de o taxa speciala, al carei calcul este definit in regulament.
ARTICOLUL 14
Francarea trimiterilor postei de scrisori la bordul vapoarelor
1. Trimiterile prezentate la bordul unui vapor in timpul stationarii in doua puncte extreme ale parcursului sau intr-una dintre escalele intermediare trebuie sa fie francate cu timbre postale si conform tarifului din tara in apele careia se gaseste nava.
2. Daca prezentarea trimiterilor la bordul vaporului are loc in plina mare, trimiterile pot fi francate, in afara unei intelegeri speciale intre administratiile interesate, cu timbre postale si conform tarifului tarii careia ii apartine sau de care depinde vaporul. Trimiterile francate in aceste conditii trebuie sa fie predate oficiului postal din escala, de indata ce este posibil dupa sosirea vaporului.
ARTICOLUL 15
Cupoane-raspuns internationale
1. Administratiile postale au posibilitatea sa vanda cupoane-raspuns internationale, emise de biroul international, si sa le limiteze vanzarea conform legislatiei lor interne.
2. Valoarea cuponului-raspuns este de 0,74 DST. Pretul de vanzare fixat de catre administratiile interesate nu poate fi inferior acestei valori.
3. Cupoanele-raspuns sunt schimbabile in orice tara membra contra unui sau mai multor timbre postale reprezentand francarea minima a unei trimiteri prioritare simple sau a unei scrisori-avion simple, expediate in strainatate. Daca legislatia interna a tarii de schimb nu interzice, cupoanele-raspuns sunt schimbabile si contra intreguri postale sau contra altor marci sau amprente de francare postala.
4. Administratia unei tari membre are, in plus, posibilitatea de a solicita prezentarea simultana a cupoanelor- raspunssiatrimiterilordefrancatinschimbul cupoanelor- raspuns.
Capitolul 2
Servicii speciale
ARTICOLUL 16
Trimiteri recomandate
1. Trimiterile postei de scrisori pot fi expediate recomandat.
2. Taxa trimiterilor recomandate trebuie sa fie achitata dinainte. Ea se compune din taxa de francare a trimiterii, conform sistemului sau de clasificare si categoriei sale, si dintr-o taxa fixa de recomandare de 1,31 DST maximum. Pentru fiecare sac M, administratiile percep, in locul unei taxe unitare, o taxa globala care nu depaseste de cinci ori taxa unitara.
3. In cazurile in care sunt necesare masuri exceptionale de securitate, administratiile pot sa perceapa de la expeditori sau de la destinatari, in plus fata de taxa mentionata la pct. 2, taxele speciale prevazute prin legislatia interna.
4. Administratiile postale dispuse sa isi asume riscurile care rezulta dintr-un caz de forta majora sunt autorizate sa perceapa o taxa speciala de 0,13 DST maximum pentru fiecare trimitere recomandata.
ARTICOLUL 17
Trimiteri cu predare atestata
1. Trimiterile postei de scrisori pot fi expediate prin serviciul trimiterilor cu predare atestata, in relatiile dintre administratiile care se insarcineaza cu acest serviciu.
2. Taxa trimiterilor cu predare atestata este achitata dinainte. Ea se compune din taxa de francare a trimiterii, conform sistemului sau de clasificare si categoriei sale, si din taxa de predare atestata, fixata de catre administratia de origine. Aceasta taxa trebuie sa fie inferioara taxei de recomandare.
ARTICOLUL 18
Trimiteri cu valoare declarata
1. Trimiterile prioritare si neprioritare si scrisorile care contin hartii-valoare, documente sau obiecte de valoare sunt denumite trimiteri cu valoare declarata si pot fi schimbate cu asigurarea continutului pentru valoarea declarata de expeditor. Acest schimb este limitat la relatiile dintre administratiile postale care s-au declarat de acord pentru acceptarea acestor trimiteri, fie in relatiile lor reciproce, fie intr-un singur sens.
2. Suma valorii declarate este, in principiu, nelimitata. Fiecare administratie are posibilitatea sa limiteze declararea valorii, in ceea ce o priveste, la o suma care nu poate fi mai mica de 4000 DST. Totusi limita valorii declarate, adoptata in serviciul intern, este aplicabila, daca ea este inferioara acestei sume.
3. Taxa trimiterilor cu valoare declarata trebuie sa fie achitata dinainte. Ea se compune din taxa de francare simpla, taxa fixa de recomandare, prevazuta la art. 16 paragraful 2 si dintr-o taxa de asigurare.
4. In locul taxei fixe de recomandare, administratiile postale au posibilitatea sa perceapa taxa corespunzatoare din serviciul lor intern sau, in mod exceptional, o taxa de maximum 3,27 DST.
5. Taxa de asigurare este de 0,33 DST maximum pentru 65,34 sau fractiune de 65,34 DST declarati, sau de 0,5% din treapta de valoare declarata. Aceasta taxa este aplicabila indiferent care ar fi tara de destinatie, chiar in tarile care isi asuma riscurile ce ar putea rezulta in caz de forta majora.
6. In cazurile in care sunt necesare masuri de securitate, exceptionale, administratiile pot sa perceapa de la expeditori sau de la destinatari, in plus fata de taxele mentionate la paragrafele 3, 4 si 5, taxele speciale prevazute in legislatia lor interna.
ARTICOLUL 19
Trimiteri expres
1. La cererea expeditorilor si pentru destinatia tarilor ale caror administratii se insarcineaza cu acest serviciu, trimiterile postei de scrisori sunt distribuite prin curier special, de indata ce este posibil, dupa sosirea lor in oficiul de distribuire. Orice administratie are dreptul sa limiteze acest serviciu la trimiterile prioritare, trimiterile-avion sau, daca este vorba de singura cale utilizata intre doua administratii, la trimiterile LC de suprafata. Trimiterile expres pot fi tratate si in alt fel, atat timp cat nivelul de calitate general al serviciului oferit destinatarului este cel putin la fel de ridicat ca acela obtinut atunci cand se apeleaza la curier special.
2. Daca trimiterile care sosesc la oficiul de distribuire dupa ultima distribuire obisnuita a zilei, ele sunt distribuite prin curier special in aceeasi zi si in aceleasi conditii ca acelea aplicate in regimul intern in tarile care ofera aceasta prestatie.
3. Administratiile care au mai multe filiere de transmitere a curierului postei de scrisori trebuie sa inlesneasca trecerea trimiterilor expres prin filiera de transmitere interna cea mai rapida, la sosirea acestora in biroul de schimb al curierului de sosire, si sa trateze apoi aceste trimiteri cat mai rapid posibil.
4. Trimiterile expres sunt supuse, in afara taxei de francare, la o taxa care se ridica cel putin la nivelul sumei de francare a unei trimiteri simple prioritare/neprioritare, dupa caz, sau al unei scrisori simple si la maximum 1,63 DST. Pentru fiecare sac M, administratiile percep, in locul unei taxe unitare, o taxa globala care nu depaseste de cinci ori taxa unitara. Aceasta taxa trebuie sa fie achitata complet dinainte.
5. Cand predarea prin expres antreneaza constrangeri speciale, o taxa complementara poate fi perceputa conform dispozitiilor referitoare la trimiterile de aceeasi natura din regimul intern.
6. Daca reglementarea administratiei de destinatie o permite, destinatarii pot solicita oficiului de distribuire predarea prin expres la sosirea trimiterilor care le sunt destinate. In acest caz, administratia de destinatie este autorizata sa perceapa, in momentul distribuirii, taxa aplicabila in serviciul sau intern.
ARTICOLUL 20
Confirmarea de primire
1. Expeditorul unei trimiteri recomandate, al unei trimiteri cu predare atestata sau al unei trimiteri cu valoare declarata poate solicita, in momentul prezentarii, o confirmare de primire, platind taxa de maximum 0,98 DST. Confirmarea de primire este returata expeditorului pe calea cea mai rapida (aeriana sau de suprafata).
2. Cand expeditorul reclama o confirmare de primire care nu i-a parvenit in termenul normal, nu i se mai percepe o a doua taxa.
ARTICOLUL 21
Predare in mana proprie
1. La cererea expeditorului si in relatiile dintre administratiile care si-au dat consimtamantul, trimiterile recomandate, trimiterile cu predare atestata si trimiterile cu valoare declarata sunt predate in mana proprie. Administratiile pot sa se puna de acord sa nu admita acest lucru decat pentru trimiterile respective, insotite de o confirmare de primire. In toate cazurile, expeditorul plateste o taxa de predare in mana proprie de 0,16 DST maximum.
ARTICOLUL 22
Trimiteri scutite de taxe si drepturi
1. In relatiile dintre administratiile postale care s-au declarat de acord in aceasta privinta, expeditorii pot sa ia in sarcina lor, prin intermediul unei declaratii prealabile la oficiul postal de origine, totalitatea taxelor si a drepturilor cu care sunt grevate trimiterile la distribuire. Atat timp cat o trimitere nu a fost predata destinatarului, expeditorul poate, ulterior prezentarii, sa solicite ca trimiterea sa fie predata cu scutire de taxe si drepturi.
2. In cazurile prevazute in paragraful 1, expeditorii se angajeaza sa plateasca sumele care ar putea fi reclamate de catre oficiul postal de distribuire. Eventual, ei trebuie sa efectueze o plata provizorie.
3. Administratia de origine percepe de la expeditor o taxa de 0,98 DST maximum, pe care ea o pastreaza ca remuneratie pentru serviciile furnizate in tara de origine.
4. In caz de cerere formulata ulterior prezentarii, administratia de origine percepe in plus o taxa aditionala de 1,31 DST per cerere. Daca cererea trebuie sa fie trans misa pe calea telecomunicatiilor, expeditorul trebuie sa plateasca si taxa corespunzatoare.
5. Administratia de destinatie este autorizata sa perceapa, per trimitere, o taxa de comision de 0,98 DST maximum. Aceasta taxa este independenta de taxa de prezentare la vama. Ea este perceputa de la expeditor in profitul administratiei de destinatie.
6. Orice administratie are dreptul sa limiteze serviciul de trimiteri, scutite de taxe si drepturi, la trimiterile recomandate si la trimiterile cu valoare declarata.
ARTICOLUL 23
Serviciul de corespondenta comerciala-raspuns internationala
1. Administratiile pot sa convina intre ele sa participe la un serviciu facultativ, denumit in continuare corespondenta comerciala-raspuns internationala (CCRI).
2. Administratiile care asigura acest serviciu trebuie sa respecte dispozitiile definite in regulament.
3. Administratiile pot totusi conveni, bilateral, sa stabileasca alt sistem intre ele.
4. Administratiile pot pune in aplicare un sistem de compensare care sa tina seama de costurile suportate.
ARTICOLUL 24
Materii biologice perisabile. Materii radioactive
1. Materiile biologice perisabile si materiile radioactive, conditionate si ambalate conform dispozitiilor respective din regulament, sunt supuse tarifului trimiterilor prioritare sau tarifului scrisorilor si recomandarii. Admiterea lor este limitata la relatiile dintre administratiile postale care s-au declarat de acord pentru acceptarea acestor trimiteri fie in relatiile lor reciproce, fie intr-un singur sens. Asemenea materii sunt indrumate pe calea cea mai rapida, sub rezerva achitarii suprataxelor aeriene corespunzatoare.
2. Materiile biologice perisabile nu pot fi schimbate decat intre laboratoare calificate oficial recunoscute, in timp ce materiile radioactive nu pot fi prezentate decat de catre expeditori clar autorizati.
CAPITOLUL 3
Dispozitii speciale
ARTICOLUL 25
Prezentarea in strainatate a trimiterilor din posta de scrisori
1. Nici o tara membra nu este obligata sa indrume nici sa distribuie destinatarilor trimiterile postei de scrisori pe care expeditori, rezidandpeteritoriul sau le prezinta sau fac sa fie prezentate intr-o tara straina, pentru a beneficia de conditiile tarifare mai favorabile care sunt acolo aplicabile.
2. Dispozitiile prevazute in paragraful 1 se aplica fara distinctie fie trimiterilor postei de scrisori pregatite in tara de rezidenta a expeditorului si transportate apoi peste frontiera, fie trimiterilor postei de scrisori confectionate intr-o tara straina.
3. Administratia de destinatie are dreptul sa solicite expeditorului si, in lipsa acestuia, administratiei de prezentare, plata tarifelor interne. Daca nici expeditorul, nici administratia de prezentare nu accepta sa plateasca aceste tarife intr-un termen fixat de catre administratia de destinatie, aceasta poate fie sa retureze trimiterile administratiei de prezentare avand dreptul sa fie rambursata cu cheltuielile de retur, fie sa le trateze conform propriei legislatii.
4. Nici o tara membra nu este obligata sa indrume nici sa distribuie destinatarilor trimiterile postei de scrisori, pe care expeditorii le-au prezentat in cantitate mare intr-o alta tara decat aceea in care rezideaza, fara sa perceapa o remuneratie adecvata. Administratiile de destinatie au dreptul sa solicite administratiei de prezentare o remuneratie in raport cu costurile suportate, care nu va fi superioara valorii celei mai ridicate dintre urmatoarele doua formule: fie 80% din tariful intern aplicabil unor trimiteri echivalente, fie 0,14 DST per trimitere plus 1 DST per kilogram. Daca administratia de prezentare nu accepta sa plateasca valoarea reclamata intr-un termen fixat de catre administratia de destinatie, acesta poate fie sa retureze trimiterile administratiei de prezentare, avand dreptul sa fie rambursata cu cheltuielile de retur, fie sa le trateze conform propriei sale legislatii.
ARTICOLUL 26
Trimiteri neadmise. Interdictii
1. Trimiterile care nu indeplinesc conditiile cerute prin conventie si regulament nu sunt admise.
2. Trimiterile, altele decat trimiterile cu valoare declarata, nu pot contine monede, bilete de banca, bancnote sau valori la purtator, cecuri de calatorie, platina, aur sau argint, manufacturat sau nu, pietre pretioase, bijuterii si alte obiecte pretioase. Totusi, daca legislatia interna a tarilor de origine si de destinatie o permit, aceste obiecte pot fi expediate in plic inchis, ca trimiteri recomandate.
3. Scrisorile nu pot contine documente avand caracter de corespondenta actuala si personala, schimbate intre alte persoane decat expeditorul si destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei. Daca se constata prezenta acestora, administratia tarii de origine sau de destinatie le trateaza conform legislatiei sale.
4. In afara exceptiilor prevazute in regulament, imprimatele si cecogramele:
4.1. nu pot sa comporte nici o adnotare, nici sa contina vreun document care sa aiba caracter de corespondenta actuala si personala;
4.2. nu pot sa contina nici un timbru postal, nici o formula de francare, obliterata sau nu, nici o hartie reprezentand vreo valoare.
5. Introducerea in trimiterile postei de scrisori a obiectelor mentionate mai jos este interzisa:
5.1. stupefiantele si substantele psihotrope;
5.2. materiile explozibile, inflamabile sau alte materii periculoase; totusi materiile biologice perisabile si materiile radioactive mentionate in art. 24 nu cad sub incidenta acestei interdictii;
5.3. obiectele obscene sau imorale;
5.4. obiectele al caror import sau circulatie este interzisa in tara de destinatie;
6. Introducerea de animale vii in trimiterile postei de scrisori este interzisa.
6.1. Sunt totusi admise in trimiterile postei de scrisori, altele decat trimiterile cu valoare declarata:
6.1.1. albinele, lipitorile si viermii de matase;
6.1.2. parazitii si distrugatorii insectelor nocive, destinati in controlul acestor insecte si schimbati intre institutiile oficial recunoscute.
7. Tratamentul trimiterilor admise din greseala este prevazut in regulament. Totusi trimiterile care contin obiectele mentionate la pct. 5.1., 5.2 si 5.3 nu sunt in nici un caz indrumate la destinatie, nici distribuite destinatarilor, nici returate la origine.
ARTICOLUL 27
Reexpedierea
1. In caz de schimbare a adresei destinatarului, trimiterile postei de scrisori ii sunt imediat reexpediate in conditiile prevazute in serviciul intern.
2. Trimiterile nu sunt totusi reexpediate:
2.1. daca expeditorul le-a interzis reexpedierea printr-o adnotare facuta in adresa, intr-o limba cunoscuta in tara de destinatie;
2.2. daca ele comporta, deasupra adresei destinatarului, mentiunea sau ocupantului locului.
3. Administratiile care percep o taxa pentru cererile de reexpediere in serviciul lor intern sunt autorizate sa perceapa aceeasi taxa in serviciul international.
4. Nici un supliment de taxa nu este perceput pentru trimiterile postei de scrisori reexpediate dintr-o tara in alta, in afara exceptiilor prevazute de regulament. Totusi administratiile care percep o taxa de reexpediere in serviciul lor intern sunt autorizate sa perceapa aceeasi taxa pentru trimiterile postei de scrisori reexpediate in propriul lor serviciu.
5. Conditiile de reexpediere reies din regulament.
ARTICOLUL 28
Trimiteri nedistribuibile
1. Sunt considerate ca trimiteri nedistribuibile acele trimiteri care nu au putut fi predate destinatarilor dintr-o cauza anume.
2. Returarea trimiterilor nedistribuibile, precum si termenul lor de pastrare sunt prevazute in regulament.
3. Nici un supliment de taxa nu este perceput pentru trimiterile nedistribuibile returate tarii de origine, in afara exceptiilor prevazute in regulament. Totusi administratiile care percep o taxa de retur in serviciul lor intern sunt autorizate sa perceapa aceeasi taxa pentru trimiterile din regim international care le sunt returate.
ARTICOLUL 29
Retragere. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului
1. Expeditorul unei trimiteri din posta de scrisori poate cere retragerea din serviciu, modificarea sau corectarea adresei, atat timp cat trimiterea:
1.1. nu a fost predata destinatarului;
1.2. nu a fost confiscata sau distrusa de catre autoritatea competenta pentru incalcarea art. 26;
1.3. nu a fost retinuta in virtutea legislatiei tarii de destinatie.
2. Fiecare administratie este obligata sa accepte cererilede retragere, de modificare sau de corectare a adresei, referitoare la orice trimitere din posta de scrisori, prezentata in serviciile altor administratii, daca legislatia sa permite acest lucru.
3. Expeditorul trebuie sa plateasca, pentru fiecare cerere, o taxa speciala de 1,31 DST maximum.
4. Cererea este transmisa pe cale postala sau pe caile telecomunicatiilor, pe cheltuiala expeditorului. Conditiile de transmitere si dispozitiile referitoare la utilizarea caii de telecomunicatii sunt prevazute in regulament.
5. Pentru fiecare cerere de retragere, de modificare sau de corectare a adresei referitoare la mai multe trimiteri prezentate simultan la acelasi oficiu postal de catre acelasi expeditor pe adresa aceluiasi destinatar nu se percep decat o singura data taxele prevazute la paragrafele 3 si 4.
ARTICOLUL 30
Reclamatii
1. Reclamatiile sunt admise in termen de un an, incepand din a doua zi dupa prezentarea trimiterii.
2. In timpul acestei perioade, reclamatiile sunt acceptate de indata ce problema este semnalata de catre expeditor sau de catre destinatar. Totusi, cand reclamatia unui expeditor se refera la o trimitere nedistribuita si cand termenul de indrumare prevazut nu este inca expirat, se convine a se informa expeditorul asupra acestui termen.
3. Fiecare administratie este obligata sa accepte reclamatiile referitoare la orice trimitere prezentata in serviciile celorlalte administratii.
4. Prelucrarea reclamatiilor este gratuita. Totusi, daca utilizarea cailor de telecomunicatii sau a serviciului EMS este solicitata, cheltuielile suplimentare sunt, in principiu, in sarcina solicitantului. Dispozitiile referitoare la acest lucru sunt prevazute in regulament.
CAPITOLUL 4
Probleme vamale
ARTICOLUL 31
Controlul vamal
Administratiile postale din tara de origine si din cea de destinatie sunt autorizate sa supuna trimiterile postei de scrisori controlului vamal, conform legislatiei din aceste tari.
ARTICOLUL 32
Taxa de prezentare la vama
Trimiterile supuse controlului vamal in tara de origine sau de destinatie, dupa caz, pot fi supuse unei taxe postale speciale de 2,61 DST maximum. Pentru fiecare sac M, taxa speciala poate ajunge pana la 3,27 DST maximum. Aceasta taxa nu este perceputa decat pentru prezentarea la vama si vamuirea trimiterilor care au fost supuse drepturilor vamale sau oricarui alt drept de aceeasi natura.
ARTICOLUL 33
Drepturi vamale si alte drepturi
Administratiile postale sunt autorizate sa perceapa de la expeditorii sau destinatarii trimiterilor, dupa caz, drepturile vamale si orice alte eventuale drepturi.
CAPITOLUL 5
Responsabilitate
ARTICOLUL 34
Responsabilitatea administratiilor postale. Despagubiri
1. Generalitati
1.1. In afara cazurilor prevazute la art. 35, administratiile postale raspund de:
1.1.1. pierderea, spolierea sau avarierea trimiterilor recomandate si a trimiterilor cu valoare declarata;
1.1.2. pierderea trimiterilor cu predare atestata.
1.2. Administratiile postale se pot angaja sa acopere riscurile care decurg dintr-un caz de forta majora.
2. Trimiteri recomandate.
2.1. Expeditorul unei trimiteri recomandate are dreptul la o despagubire in caz de pierdere a trimiterii sale.
2.1.1. Despagubirea pentru pierderea unei trimiteri recomandate se ridica la 30 DST, inclusiv valoarea taxelor platite cu ocazia prezentarii trimiterii;
2.1.2. Despagubirea pentru un sac M recomandat se ridica la 150 DST, inclusiv valoarea taxelor platite cu ocazia prezentarii sacului M.
2.2. Expeditorul unei trimiteri recomandate are dreptul la o despagubire, daca continutul trimiterii sale este spoliat sau avariat. Ambalajul trebuie totusi sa fi fost recunoscut ca suficient pentru a garanta in mod eficient continutul contra riscurilor accidentale de spoliere sau avariere.
2.2.1. Despagubirea pentru o trimitere recomandata spoliata sau avariata corespunde, in principiu, valorii reale a pagubei. Ea nu poate totusi, in nici un caz, sa depaseasca valorile fixate la pct. 2.1.1. si 2.1.2. Pagubele indirecte sau beneficiile nerealizate nu sunt luate in considerare.
3. Trimiteri cu predare atestata
3.1. In caz de pierdere a unei trimiteri cu predare atestata, expeditorul are dreptul la restituirea taxelor achitate.
3.2. Expeditorul are, de asemenea, dreptul la rambursarea taxelor achitate, in cazul in care continutul a fost in intregime spoliat sau avariat. Ambalajul trebuie totusi sa fi fost recunoscut ca suficient pentru a garanta in mod eficient continutul contra riscurilor accidentale de spoliere sau avariere.
4. Trimiteri cu valoare declarata
4.1. In caz de pierdere, spoliere sau avariere a unei trimiteri cu valoare declarata, expeditorul are dreptul la o despagubire corespunzand, in principiu, valorii reale a pagubei. Pagubele indirecte sau beneficiile nerealizate nu sunt luate in considerare. Totusi aceasta despagubire nu poate in nici un caz sa depaseasca suma in DST a valorii declarate.
4.2. Despagubirea este calculata dupa pretul curent, convertit in DST, al obiectelor de valoare de aceeasi natura, in locul si perioada in care ele au fost acceptate la transport. In lipsa unui pret curent, despagubirea este calculata dupa valoarea obisnuita a obiectelor evaluate pe aceeasi baza.
4.3. Cand o despagubire este datorata pentru pierderea, spolierea totala sau avarierea totala a unei trimiteri cu valoare declarata, expeditorul sau, dupa caz, destinatarul are dreptul, in plus, la restituirea taxelor si a drepturilor achitate. Totusi taxa de asigurare nu este in nici un caz rambursabila; ea ramane achitata administratiei de origine.
5. Prin derogare de la dispozitiile prevazute la pct. 2.1. si 4.1., destinatarul are dreptul la despagubire dupa ce va fi fost facuta predarea unei trimiteri recomandate sau a unei trimiteri cu valoare declarata, spoliata sau avariata.
6. Administratia de origine are posibilitatea de a plati expeditorilor din tara sa despagubirile prevazute prin legislatia sa interna pentru trimiterile recomandate, cu conditia caele sa nu fie inferioare celor prevazute la pct. 2.1. Acelasi lucru este valabil si pentru administratia de destinatie, atunci cand despagubirea este platita destinatarului. Valorile fixate la pct. 2.1 raman totusi aplicabile:
6.1. in caz de recurs contra administratiei responsabile;
6.2. daca expeditorul renunta la drepturile sale in favoarea destinatarului sau invers.
ARTICOLUL 35
Neresponsabilitatea administratiilor postale
1. Administratiile postale inceteaza sa fie responsabile de trimiterile recomandate, trimiterile cu predare atestata si trimiterile cu valoare declarata, carora le-a fost facuta predarea in conditiile prescrise de reglementarile lor pentru trimiteri de aceeasi natura. Responsabilitatea este totusi mentinuta:
1.1. cand o spoliere sau avariere a fost constatata inaintea predarii sau cu ocazia predarii trimiterii;
1.2. cand reglementarea interna permitand, destinatarul, eventual expeditorul, daca este cazul unui retur la origine, formuleaza rezerve la preluarea unei trimiteri spoliate sau avariate;
1.3. cand reglementarea interna permitand, trimiterea recomandata a fost distribuita intr-o cutie postala si destinatarul declara ca nu a primit-o atunci cand procedeaza la reclamatie;
1.4. cand destinatarul sau, in caz de retur la origine, expeditorul unei trimiteri cu valoare declarata, in pofida descarcarii date reglementar, declara fara intarziere administratiei care i-a distribuit trimiterea ca a constatat o paguba. El trebuie sa aduca dovada ca spolierea sau avarierea nu s-a produs dupa distribuirea trimiterii.
2. Administratiile postale nu sunt responsabile:
2.1. in caz de forta majora,subrezerva art. 34 pct. 1.2.:
2.2. cand proba responsabilitatii lor nefiind administrata altfel, ele nu pot raspunde de trimiteri ca urmare a distrugerii documentelor de serviciu ca rezultat al unui caz de forta majora;
2.3. cand paguba a fost determinata de greseala sau neglijenta expeditorului sau provine de la natura continutului;
2.4. cand este vorba de trimiteri al caror continut cade sub interdictiile prevazute la art. 26, si aceste trimiteri au fost confiscate sau distruse de catre autoritatea competenta datorita continutului lor;
2.5. in caz de retinere, in virtutea legislatiei tarii de destinatie, conform notificarii administratiei acestei tari;
2.6. cand este vorba de trimiteri cu valoare declarata, care fac obiectul unei declarari frauduloase a valorii superioare valorii reale a continutului;
2.7. cand expeditorul nu a formulat nici o reclamatie in termen de un an, incepand din a doua zi dupa prezentarea trimiterii.
3. Administratiile postale nu isi asuma nici o responsabilitate in ceea ce priveste declaratia vamala, indiferent sub ce forma ar fi aceasta facuta, si deciziile luate de catre serviciile vamale cu ocazia verificarii trimiterilor supuse controlului vamal.
ARTICOLUL 36
Responsabilitatea expeditorului
1. Expeditorul unei trimiteri din posta de scrisori este responsabil de toate pagubele cauzate celorlate trimiteri postale ca urmare a expedierii de obiecte neadmise la transport sau a nerespectarii conditiilor de admitere.
2. Expeditorul este responsabil in aceleasi limite ca si administratiile postale.
3. Expeditorul ramane responsabil, chiar daca oficiul de prezentare a acceptat o astfel de trimitere.
4. Expeditorul nu este responsabil, daca exista o greseala sau neglijenta a administratiilor sau atransportatorilor.
ARTICOLUL 37
Plata despagubirii
1. Sub rezerva dreptului de recurs contra administratiei responsabile, obligatia de a plati despagubirea revine, dupa caz, administratiei de origine sau administratiei de destinatie.
Obligatia de a restitui taxele pentru trimiterile cu predare atestata revine administratiei de origine.
2. Expeditorul are posibilitatea sa renunte la dreptul sau la despagubire in favoarea destinatarului. Invers, destinatarul are posibilitatea sa renunte la drepturile sale in favoarea expeditorului. Expeditorul sau destinatarul pot autoriza o terta persoana sa primeasca despagubirea, daca legislatia interna permite acest lucru.
3. Administratia de origine sau de destinatie, dupa caz, este autorizata sa despagubeasca pe cel in drept in contul administratiei care, participand la transport si in mod reglementar atentionata, a lasat sa se scurga doua luni fara sa dea o solutie definitiva problemei sau fara sa fi semnalat:
3.1. ca paguba pare sa fie datorata unui caz de forta majora;
3.2. ca trimiterea ar fi fost retinuta, confiscata sau distrusa de catre autoritatea competenta, datorita continutul ei, sau retinuta in virtutea legislatiei tarii de destinatie.
4. Administratia de origine sau de destinatie, dupa caz, este, de asemenea, autorizata sa despagubeasca pe cel in drept in cazul in care formularul de reclamatie este insuficient completat si a trebuit sa fie returat pentru completarea informatiei, antrenand astfel depasirea termenului prevazut in paragraful 3.
ARTICOLUL 38
Recuperarea eventuala a despagubirii de la expeditor sau destinatar
1. Daca, dupa plata despagubirii, o trimitere recomandata sau o trimitere cu valoare declarata sau o parte a continutului considerat anterior ca pierdut a fost regasit, expeditorul sau, dupa caz, destinatarul este avizat ca trimiterea este tinuta la dispozitia sa o perioada de 3 luni, contra rambursarii valorii despagubirii platite. In acelasi timp el este intrebat cui trebuie sa fie predata trimiterea. In caz de refuz sau de lipsa a raspunsului in termenul prevazut, acelasi demers este efectuat pe langa destinatar sau expeditor, dupa caz.
2. Daca expeditorul si destinatarul renunta sa preia trimiterea, aceasta devine proprietatea administratiei, sau, daca este cazul, a administratiilor care au suportat paguba.
3. In caz de descoperire ulterioara a unei trimiteri cu valoare declarata, al carei continut este recunoscut ca fiind de valoare inferioara sumei despagubirii platite, expeditorul trebuie sa ramburseze suma acestei despagubiri contra preluarii trimiterii, fara prejudicierea consecintelor care decurg din declararea frauduloasa a valorii.
CAPITOLUL 6
Curierul electronic
ARTICOLUL 39
Dispozitii generale
1. Administratiile postale pot conveni intre ele sa practice serviciile de curier electronic.
2. Curierul electronic este un serviciu postal care utilizeaza calea telecomunicatiilor pentru a transmite, conform originalului si in cateva secunde, mesaje primite de la expeditor, sub forma fizica sau electronica si care trebuie sa fie predate destinatarului, sub forma fizica sau electronica. In cazul predarii sub forma fizica, informatiile sunt in general transmise, pe calea telecomunicatiilor, la cea mai mare distanta posibila, si reproduse sub forma fizica, cat mai aproape posibil de destinatar. Mesajele sub forma fizica sub predate in plic destinatarului ca trimiteri din posta de scrisori.
3. Tarifele referitoare la curierul electronic sunt fixate de catre administratii, avandu-se in vedere costurile si exigentele pietei.
ARTICOLUL 40
Servicii de telecopie
Gama de servicii de tip bureaufax permite sa se trans mita texte si ilustratii conform originalului, prin telecopie.
ARTICOLUL 41
Servicii de teleimprimare
Gama de servicii permite transmiterea de texte si ilustratii generate de instalatii de informatica (PC, ordinator central).

CAPITOLUL 1
Prelucrarea trimiterilor postei de scrisori
ARTICOLUL 42
Obiective in materie de calitate
1. Administratiile trebuie sa fixeze un termen pentru prelucrarea trimiterilor prioritare si a trimiterilor-avion si de suprafata cu destinatia sau provenienta tarii lor. Acest termen nu trebuie sa fie mai putin favorabil celui aplicat trimiterilor comparabile din serviciul lor intern.
2. Administratia de origine trebuie sa publice directivele in materie de calitate a serviciului pentru trimiterile-avion destinate strainatatii, luand ca punct de reper termenele fixate de catre administratiile de origine si de destinatie si luand in calcul timpul de transport.
3. Administratiile postale vor intreprinde vertificari periodice privind respectarea termenelor stabilite fie in cadrul anchetelor organizate de biroul international sau de uniunile restranse, fie pe baza de acorduri bilaterale.
4. Este, de asemenea, de dorit ca administratiile postale sa verifice periodic respectarea termenelor stabilite prin intermediul altor sisteme de control, in special al controalelor externe.
5. Pe cat este posibil, administratiile aplica sisteme de control al calitatii serviciului pentru depesele curierului international (atat de sosire, cat si la plecare); este vorba de o evaluare efectuata, in masura posibilului, incepand de la prezentare pana la distribuire (cap la cap). 6. Toate tarile membre furnizeaza biroului international informatii actualizate asupra ultimelor termene de admitere (orele limite de prezentare), care le servesc drept referinta in exploatarea serviciului lor postal international.
7. De indata ce este posibil, informatiile trebuie sa fie furnizate separat pentru fluxurile de curier prioritar si neprioritar.
ARTICOLUL 43
Schimbul de trimiteri
1. Administratiile pot sa isi expedieze reciproc, prin intermediul uneia sau mai multora dintre ele, in aceeasi masura, depese inchise, cat si trimiteri in tranzit deschis, conform nevoilor si convenientelor serviciului.
2. Cand transportul in tranzit de curier de-a lungul unei tari are loc fara participarea administratiei postale din acea tara, aceasta din urma trebuie sa fie informata dinainte. Aceasta forma de tranzit nu angajeaza responsabilitatea administratiei postale a tarii de tranzit.
3. Administratiile au posibilitatea sa expedieze, prin avion, cu prioritate redusa, depesele de curier de suprafata, sub rezerva acordului administratiilor care primesc aceste depese in aeroporturile din tarile lor.
4. Schimburile se deruleaza pe baza dispozitiilor din regulament.
ARTICOLUL 44
Schimbul de depese inchise cu unitatile militare
1. Depesele inchise pot fi schimbate prin intermediul serviciilor teritoriale, maritime sau aeriene din alte tari:
1.1. intre birourile postale dintr-una dintre tarile membre si comandamente de unitati militare puse la dispozitia Organizatiei Natiunilor Unite;
1.2. intre comandantii acestor unitati militare;
1.3. intre birourile postale dintr-o tara membra si comandamentele de divizii navale sau aeriene, nave de razboi sau avioane militare din aceeasi tara si care stationeaza in strainatate;
1.4. intre comandantii de divizii navale sau aeriene, de nave de razboi sau avioane militare ale aceleiasi tari.
2. Trimiterile postei de scrisori, cuprinse in depesele mentionate la paragraful 1, trebuie sa fie exclusiv pe adresa sau sa provina de la membrii unitatilor militare sau ai statelor majore si echipajelor vapoarelor sau avioanelor de destinatie sau expeditoare ale depeselor. Tarifele si conditiile de expediere care le sunt aplicabile sunt determinate, dupa reglementarea sa, de catre administratia postala a tarii care a pus la dispozitie, unitatii militare sau careia ii apartin vapoarele sau avioanele.
3. In afara unei intelegeri speciale, administratia tarii care a pus la dispozitie unitatea militara sau de care tin vapoarele de razboi sau avioanele militare este datoare, fata de administratiile respective, pentru plata cheltuielilor de tranzit al depeselor, a cheltuielilor terminale si a cheltuielilor de transport aerian.
ARTICOLUL 45
Suspendarea temporara a serviciilor
CAND IMPREJURARI EXTRAORDINARE OBLIGA O ADMINISTRATIE POSTALA SA SUSPENDE TEMPORAR SI IN MOD GENERAL SAU PARTIAL EXECUTAREA SERVICIILOR, EA TREBUIE SA INFORMEZE IMEDIAT ADMINISTRATIILE INTERESATE. CAPITOLUL 2
Tratarea cazurilor de responsabilitate
ARTICOLUL 46
Determinarea responsabilitatii intre administratiile postale
1. Pana la proba contrara, responsabilitatea revine administratiilor postale care, primind trimiterea fara sa faca vreo observatie si fiind puse in posesia tuturor mijloacelor reglementare de investigare, nu pot stabili nici predarea ei catre destinatar nici, daca este cazul, transmiterea corecta a acesteia catre o alta administratie.
2. Daca pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs in cursul transportului, fara a fi posibil sa se stabileasca pe teritoriul sau in serviciul carei tari s-a produs faptul, administratiile in cauza suporta paguba in parti egale.
3. Responsabilitatea unei administratii fata de celelalte administratii nu este in nici un caz angajata dincolo de maximumul de declarare a valorii pe care ea l-a adoptat.
4. Administratiile postale care nu asigura serviciul de trimiteri cu valori declarate isi asuma, pentru asemenea trimiteri transportate in depese inchise, responsabilitatea prevazuta pentru trimiterile recomandate. Aceasta dispozitie se aplica si atunci cand administratiile postale nu accepta responsabilitatea valorilor pentru transporturile efectuate la bordul vapoarelor sau al avioanelor pe care ea le utilizeaza.
5. Daca pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs pe teritoriul sau in serviciul unei administratii intermediare care nu asigura serviciul de trimiteri cu valoare declarata, administratia de origine suporta paguba neacoperita de catre administratia intermediara.
6. Drepturile vamale si altele, a caror anulare nu a putut fi obtinuta, cad in sarcina administratiilor responsabile de pierdere, spoliere sau avariere.
7. Administratia care a efectuat plata despagubirii este inlocuita, pana la concurenta sumei acestei despagubiri, in drepturi, de catre persoana care a primit-o, pentru orice eventual recurs fie impotriva destinatarului, fie impotriva expeditorului, fie impotriva unor terti.
CAPITOLUL 3
Cheltuieli de tranzit si cheltuieli terminale
ARTICOLUL 47
Cheltuieli de tranzit
1. Sub rezerva art. 50, depesele inchise schimbate intre doua administratii sau intre doua birouri din aceeasi tara, prin intermediul uneia sau mai multor administratii (servicii terte), sunt supuse platii cheltuielilor de tranzit. Acestea constituie o retributie pentru prestatiile referitoare la tranzitul teritorial sau la tranzitul maritim.
2. Trimiterile in tranzit deschis pot fi si ele supuse cheltuielilor de tranzit. Modalitatile de aplicare reies din regulament.
ARTICOLUL 48
Baremuri ale cheltuielilor de tranzit
1. Cheltuielile de tranzit sunt calculate dupa baremurile indicate in tabelul de mai jos:
Parcursul Taxa per kg brut
1.1.Parcursuri teritoriale exprimate in kilometri DST
Pana la .100 km 0,14
Peste .100 km pana la .200 km 0,17
Peste .200 km pana la .300 km 0,20
Peste .300 km pana la .400 km 0,22
Peste .400 km pana la .500 km 0,24
Peste .500 km pana la .600 km 0,26
Peste .600 km pana la .700 km 0,27
Peste .700 km pana la .800 km 0,29
Peste .800 km pana la .900 km 0,31
Peste .900 km pana la 1.000 km 0,32
Peste 1.000 km pana la 1.100 km 0,34
Peste 1.100 km pana la 1.200 km 0,35
Peste 1.200 km pana la 1.300 km 0,37
Peste 1.300 km pana la 1.500 km 0,39
Peste 1.500 km pana la 2.000 km 0,43
Peste 2.000 km pana la 2.500 km 0,49
Peste 2.500 km pana la 2.750 km 0,53
Peste 2.750 km pana la 3.000 km 0,56
Peste 3.000 km pana la 4.000 km 0,62
Peste 4.000 km pana la 5.000 km 0,72
Peste 5.000 km pana la 6.000 km 0,81
Peste 6.000 km pana la 7.000 km 0,89
Peste 7.000 km pana la 8.000 km 0,97
Peste 8.000 km pana la 9.000 km 1,05
Peste 9.000 km pana la 10.000 km 1,12
Peste 10.000 km pana la 11.000 km 1,19
Peste 11.000 km pana la 12.000 km 1,26
Peste 12.000 km pana la 13.000 km 1,32
Peste 13.000 km pana la 14.000 km 1,39
Peste 14.000 km 1,45

1.2 Parcursuri maritime
exprimate in kilometri
exprimate in mile marine dupa convertirea pe baza: DST
1 mila marina = 1,852 km

pana la .100 mile marine pana la .185 km 0,17
peste .100 pana la .200 peste .185 pana la .370 0,19
peste .200 pana la .300 peste .370 pana la .556 0,21
peste .300 pana la .400 peste .556 pana la .741 0,22
peste .400 pana la .500 peste .741 pana la .926 0,23
peste .500 pana la .600 peste .926 pana la 1.111 0,24
peste .600 pana la .700 peste 1.111 pana la 1.296 0,24
peste .700 pana la .800 peste 1.296 pana la 1.482 0,25
peste .800 pana la .900 peste 1.482 pana la 1.667 0,25
peste .900 pana la 1.000 peste 1.667 pana la 1.852 0,26
peste 1.000 pana la 1.100 peste 1.852 pana la 2.037 0,26
peste 1.100 pana la 1.200 peste 2.037 pana la 2.222 0,27
peste 1.200 pana la 1.300 peste 2.222 pana la 2.408 0,27
peste 1.300 pana la 1.500 peste 2.408 pana la 2.778 0,28
peste 1.500 pana la 2.000 peste 2.778 pana la 3.704 0,29
peste 2.000 pana la 2.500 peste 3.704 pana la 4.630 0,31
peste 2.500 pana la 2.750 peste 4.630 pana la 5.093 0,32
peste 2.750 pana la 3.000 peste 5.093 pana la 5.556 0,32
peste 3.000 pana la 4.000 peste 5.556 pana la 7.408 0,34
peste 4.000 pana la 5.000 peste 7.408 pana la 9.260 0,36
peste 5.000 pana la 6.000 peste 9.260 pana la 11.112 0,38
peste 6.000 pana la 7.000 peste 11.112 pana la 12.964 0,40
peste 7.000 pana la 8.000 peste 12.964 pana la 14.816 0,41
peste 8.000 pana la 9.000 peste 14.816 pana la 16.668 0,42
peste 9.000 pana la 10.000 peste 16.668 pana la 18.520 0,43
peste 10.000 pana la 11.000 peste 18.520 pana la 20.372 0,45
peste 11.000 pana la 12.000 peste 20.372 pana la 22.224 0,46
peste 12.000 pana la 13.000 peste 22.224 pana la 24.076 0,47
peste 13.000 pana la 14.000 peste 24.076 pana la 25.928 0,48
peste 14.000 peste 25.928 0,49 2. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa revizuiasca si sa modifice, intre doua congrese, baremurile mentionate la paragraful 1. Revizuirea care ar putea fi facuta datorita metodologiei care asigura o remuneratie echitabila administratiilor care efectueaza operatiuni de tranzit va trebui sa se sprijine pe datele economice si financiare, fiabile si reprezentative. Modificarea eventuala care va putea fi hotarata va intra in vigoare la o data fixata de catre Consiliul de exploatare postala.
ARTICOLUL 49
Cheltuieli terminale
1. Sub rezerva art. 50, fiecare administratie, care primeste de la o alta administratie trimiteri din posta de scrisori, are dreptul sa primeasca de la administratia expeditoare o remuneratie pentru cheltuielile ocazionate de catre curierul international primit.
2. Remuneratia
2.1. Remuneratia pentru trimiterile postei de scrisori, cu exceptia sacilor M, este de 3,427 DST per kilogram.
2.2. Pentru sacii M, taxa de aplicat este de 0,653 DST per kilogram.
2.2.1. Sacii M mai usori de 5 kg sunt considerati ca avand o greutate de 5 kg, pentru remunerarea cheltuielilor terminale.
3. Mecanismul de revizuire
3.1. Cand, intr-o relatie data, o administratie expeditoare sau destinatara a unui flux de curier de peste 150 tone per an (sacii M exclusi) constata ca numarul mediu al trimiterilor continute intr-un kilogram de curier expediat sau primit se indeparteaza de media mondiala de 17,26 trimiteri, ea poate obtine revizuirea taxei daca, prin raportare la aceasta medie:
3.1.1. numarul de trimiteri este mai mare de 21, sau
3.1.2. numarul de trimiteri este mai mic de 14.
3.1.3. In cazul prevazut la pct. 3.1.2, revizuirea nu este aplicabila, daca fluxul respectiv este destinat unei tari in curs de dezvoltare care figureaza in lista retinuta in acest scop de catre congres.
3.1.4. Cand o administratie solicita aplicarea revizuirii prevazute la pct. 3.1, administratia corespondenta poate sa faca acelasi lucru, daca fluxul in celalalt sens este mai mic de 150 tone per an.
3.1.4.1. Dispozitiile prevazute la pct. 3.1.4. nu se aplica tarilor in curs de dezvoltare care figureaza in lista retinuta in acest scop de catre congres.
3.2. Revizuirea este efectuata conform conditiilor precizate in regulament.
4. Curierul in numar
4.1. Pentru curierul in numar, administratia de destinatie poate sa ceara o remuneratie specifica, conform uneia dintre formulele urmatoare:
4.1.1. aplicarea de taxe medii mondiale de 0,14 DST per trimitere si de 1 DST per kilogram;
4.1.2. aplicarea de taxe per trimitere si per kilogram, care sa reflecte costurile prelucrarii in tara de destinatie. Aceste costuri trebuie sa fie in concordanta cu tarifele interne, conform conditiilor precizate in regulament.
4.2. Sub rezerva conditiilor mentionate la pct. 3.1.3, cand o administratie de destinatie solicita remuneratia specifica pentru curierul in numar, administratia expeditoare este abilitata sa solicite ca restul fluxului sa fie supus revizuirii prevazute la pct. 3.1.
5. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa modifice, in intervalul dintre doua congrese, remuneratiile mentionate la paragraful 2 si la pct. 4.1.1. Revizuirea care ar putea fi facuta va trebui sa se bazeze pe date economice si financiare, fiabile si reprezentative. Modificarea eventuala, care ar putea fi decisa, va intra in vigoare la o data fixata de catre Consiliul de exploatare postala. Acesta din urma este, de asemenea, autorizat sa defineasca modalitatile de punere in aplicare a sistemului de remuneratie prevazut la pct. 4.1.2.
6. Orice administratie poate renunta, total sau partial, la remuneratia prevazuta la paragraful 1.
7. Administratiile interesate pot, prin acord bilateral sau multilateral, sa aplice alte sisteme de remuneratie pentru reglarea conturilor referitoare la cheltuieli terminale.
ARTICOLUL 50
Scutirea de cheltuieli de tranzit si de cheltuieli terminale
Sunt scutite de cheltuieli de tranzit teritorial sau maritim si de cheltuieli terminale trimiterile din posta de scrisori referitoare la serviciul postal, mentionate la art. 7 pct. 2.2, trimiterile postale nedistribuite, returate la origine in depese inchise, precum si sacii postali goi.
ARTICOLUL 51
Decontul cheltuielilor de tranzit si al cheltuielilor terminale
1. Cheltuieli de tranzit
1.1. Decontul cheltuielilor de tranzit al curierului de suprafata este stabilit anual de catre administratia de tranzit pentru fiecare administratie de origine. El se bazeaza pe greutatea depeselor primite in tranzit, expediate in timpul anului, luat in considerare. Baremurile fixate in art. 48 sunt aplicabile.
1.2. Cheltuielile de tranzit sunt in sarcina administratiei de origine a depeselor. Ele sunt platibile, sub rezerva exceptiei prevazute la pct. 1.4, administratiilor tarilor traversate sau ale caror servicii participa la transportul teritorial sau maritim al depeselor.
1.3. Cand administratia tarii traversate nu participa la transportul teritorial sau maritim al depeselor, cheltuielile de tranzit corespunzatoare revin administratiei de destinatie, daca aceasta suporta costurile aferente acestui tranzit.
1.4. Cheltuielile de transport maritim al depeselor in tranzit pot fi reglate direct intre administratiile postale de origine a depeselor si companiile de navigatie maritime sau agentii lor. Administratia postala a postului de imbarcare trebuie sa isi dea acordul prealabil.
1.5. Administratia debitoare este scutita de plata cheltuielilor de tranzit atunci cand soldul anual nu depaseste 163,35 DST.
2. Cheltuieli terminale
2.1. Pentru trimiterile postei de scrisori, cu exceptia sacilor M, decontul cheltuielilor terminale este intocmit anual, de catre administratia creditoare, dupa greutatea reala a depeselor primite in timpul anului considerat. Taxele fixate in art. 49 sunt aplicabile.
2.2. Pentru sacii M, decontul cheltuielilor terminale este intocmit anual de catre administratia creditoare dupa greutatea supusa cheltuielilor terminale, conform conditiilor fixate la art. 49.
2.3. Pentru a determina greutatea anuala, administratiile de origine a depeselor trebuie sa indice in permanenta pentru fiecare depesa:
greutatea curierului (sacii M exclusi);
greutatea sacilor M care cantaresc peste 5 kg;
numarul sacilor M pana la 5 kg.
2.4. Cand se considera necesar a se determina numarul si greutatea trimiterilor in numar, sunt aplicate modalitatile indicate in regulament pentru aceasta categorie de curier.
2.5. Administratiile interesate pot sa convina decontarea cheltuielilor terminale in relatiile lor reciproce, prin metode statistice diferite. Ele pot, de asemenea, sa convina o periodicitate, alta decat cele prevazute in regulament pentru perioada statistica.
2.6. Administratia debitoare este scutita de plata cheltuielilor terminale atunci cand soldul anual nu depaseste 326,70 DST.
3. Orice administratie este autorizata sa supuna aprecierii unei comisii de arbitri rezultatele anuale care, dupa parerea ei, difera prea mult fata de realitate. Acest arbitraj este constituit asa cum este el prevazut in art. 128 din regulamentul general. Arbitrii au dreptul sa fixeze valoarea cheltuielilor de tranzit sau terminale de platit.
CAPITOLUL 4
Cheltuieli de transport aerian
ARTICOLUL 52
Principii generale
1. Cheltuielile de transport pentru orice parcurs aerian sunt:
1.1. atunci cand este vorba de depese inchise, in sarcina administratiei tarii de origine;
1.2. atunci cand este vorba de trimiteri prioritare si de trimiteri-avion in tranzit deschis, inclusiv cele care sunt gresit indrumate, in sarcina administratiei care preda trimiterile unei alte administratii.
2. Aceleasi reguli sunt aplicabile depeselor-avion, trimiterilor prioritare si trimiterilor-avion in tranzit deschis, scutite de cheltuieli de tranzit.
3. Fiecare administratie de destinatie care asigura trans portul aerian al curierului international in interiorul tarii sale are dreptul la rambursarea costurilor suplimentare ocazionate de acest transport, cu conditia ca distanta medie ponderata a parcursurilor efectuate sa depaseasca 300 km. In afara unui acord prealabil privind gratuitatea, cheltuielile trebuie sa fie uniforme pentru toate depesele prioritare si depesele-avion provenind din strainatate, fie ca acest curier este reindrumat sau nu pe cale aeriana.
4. Totusi, cand compensarea cheltuielilor percepute de catre administratia de destinatie este bazata, in special, pe costurile sau pe tarifele interne, nu se efectueaza nici o rambursare suplimentara pentru cheltuielile de transport aerian intern.
5. Administratia de destinatie exclude, in vederea calcularii distantei medii ponderate, greutatea tuturor depeselor pentru care calculul compensatiei cheltuielilor terminale este, in special, bazat pe costurile sau tarifele interne ale administratiei de destinatie.
6. In afara unei intelegeri speciale intre administratiile interesate, prevederile art. 48 se aplica depeselor-avion pentru eventualele parcursuri teritoriale sau maritime. Totusi, nu determina nici o plata de cheltuieli de tranzit:
6.1. transbordarea depeselor-avion intre doua aeroporturi care deservesc acelasi oras;
6.2. transportul acestor depese intre un aeroport care deserveste un oras si un antrepozit situat in acelasi oras si returarea acestor depese in vederea reindrumarii lor.
ARTICOLUL 53
Taxa de baza si calculul cheltuielilor
1. Taxa de baza de aplicat in reglarea conturilor intre administratii, pentru transporturi aeriene, este stabilita de catre Consiliul de exploatare postala. Ea este calculata de catre Biroul international, conform formulei specificate in regulament.
2. Calculul cheltuielilor de transport aerian al depeselor inchise, al trimiterilor prioritare si al trimiterilor-avion in tranzit deschis, precum si metodele de decontare aferente sunt prevazute de regulament.
CAPITOLUL 5
Legaturi telematice
ARTICOLUL 54
Dispozitii generale
1. Administratiile postale pot conveni sa stabileasca legaturi telematice intre ele si cu alti parteneri.
2. Administratiile postale respective sunt libere sa aleaga furnizorii si suporturile tehnice (material si aplicatii informatice), care sa serveasca la realizarea schimburilor de date.
3. De acord cu furnizorul de servicii de retea, administratiile postale convin, bilateral, modul de plata a acestor servicii.
4. Administratiile postale nu sunt nici financiar, nici juridic responsabile, daca o alta administratie nu isi achita platile datorate pentru serviciile legate de executarea schimburilor telematice.
CAPITOLUL 6
Dispozitii diverse
ARTICOLUL 55
Reglarea conturilor
Reglarile, intre administratiile postale, a conturilor internationale care provin din traficul postal pot fi considerate ca tranzactii curente si pot fi efectuate conform obligatiilor internationale uzuale intre tarile membre interesate, atunci cand exista acorduri in aceasta privinta. In absenta unor acorduri de acest gen, aceste reglari de conturi sunt efectuate conform dispozitiilor din regulament.
ARTICOLUL 56
Furnizarea de informatii, publicatii ale Biroului international, pastrarea documentelor
Dispozitiile referitoare la furnizarea de informatii privind executarea serviciului postal, la publicatiile Biroului international, la pastrarea documentelor si a formularelor de utilizat sunt prevazute in regulament.

ARTICOLUL 57
Serviciul EMS
1. Serviciul EMS constituie cel mai rapid dintre serviciile postale prin mijloace fizice. El consta in colectarea, trans miterea si distribuirea in termene foarte scurte a corespondentei, documentelor si a marfurilor.
2. Serviciul EMS este reglementat pe baza acordurilor bilaterale. Aspectele care nu sunt in mod expres reglementate prin acorduri sunt supuse dispozitiilor corespunzatoare din actele Uniunii.
3. Acest serviciu este, in masura posibilului, identificat printr-un logotip de tipul modelului de mai jos, compus din urmatoarele elemente:
o aripa portocalie;
literele EMS in albastru;
trei benzi orizontale, portocalii.
Logotipul poate fi completat cu numele serviciului national.
4. Tarifele corespunzatoare serviciului sunt fixate de catre administratia de origine, tinandu-se seama de costurile si de exigentele pietii.

ARTICOLUL 58
Angajamente referitoare la masurile penale
1. Guvernele tarilor membre se angajeaza sa ia sau sa propuna puterii legislative din tara lor masurile necesare:
1.1. pentru a pedepsi contrafacerea timbrelor postale, chiar retrase din circulatie, si a cupoanelor-raspuns internationale;
1.2. pentru a pedepsi utilizarea sau punerea in circulatie:
1.2.1. a timbrelor postale contrafacute (chiar retrase din circulatie) sau care au servit deja, precum si a amprentelor contrafacute sau care au servit deja la francare sau a preselor de imprimat;
1.2.2. a cupoanelor-raspuns internationale contrafacute;
1.3. pentru a interzice si a reprima orice operatiuni frauduloase de fabricare si punere in circulatie de vignete si timbre uzuale in serviciul postal, contrafacute sau imitate in asa fel incat ar putea fi confundate cu vignetele si timbrele emise de catre administratia postala a uneia dintre tarile membre;
1.4. pentru a impiedica si, eventual, a pedepsi introducerea de stupefiante si substante psihotrope si, de asemenea, de materii explozive, inflamabile sau alte materii periculoase in trimiterile postale, in favoarea carora aceasta introducere nu ar fi in mod expres autorizata de catre conventie si aranjamente.
ARTICOLUL 59
Conditii de aprobare a propunerilor privind conventia si regulamentul ei de aplicare
1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si referitoare la prezenta conventie si la regulamentul ei de aplicare trebuie sa fie aprobate de catre majoritatea tarilor membre care sunt prezente si voteaza. Cel putin jumatate din numarul tarilor membre reprezentate in congres trebuie sa fie prezenta in momentul votului.
2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la regulament, care au fost retransmise de catre congres Consiliului de exploatare postala pentru decizie sau care suntintroduseintredouacongrese,trebuiesa fie aprobate decatremajoritateamembrilorConsiliuluideexploatarepostala.
3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese si referitoare la prezenta conventie trebuie sa reuneasca:
3.1. doua treimi din sufragii, cel putin jumatate din numarul tarilormembre ale Uniunii, care au raspuns la consultatie, daca este vorba de modificari ale art. 1 7 (prima parte), 8 11, 13, 16 18, 20, 24 26, 34 38 (partea a doua), art.43.2,44 51,55(parteaatreia)siart.58 60 (partea a cincea)aleconventieisituturorarticolelordinprotocolul sau final;
3.2. majoritatea sufragiilor, cel putin jumatate din numarul tarilor membre ale Uniunii, care au raspuns la consultatie, daca este vorba de modificari de fond aduse dispozitiilor, altele decat cele mentionate la pct. 3.1;
3.3. majoritatea sufragiilor, daca este vorba de:
3.3.1. modificari de ordin redactional aduse dispozitiilor conventiei, altele decat cele mentionate la pct. 3.1;
3.3.2. interpretarea dispozitiilor conventiei si ale protocolului sau final.
4. Contrar dispozitiilor prevazute la pct. 3.1, orice tara membra, a carei legislatie nationala este inca incompatibila cu modificarea propusa, are posibilitatea sa faca o declaratie scrisa directorului general al Biroului international, indicand ca nu este posibil ca ea sa accepte aceasta modificare, in 48 de zile incepand din ziua notificarii modificarii.
ARTICOLUL 60
Punerea in executie si durata conventiei
Prezenta conventie va fi pusa in aplicare la 1 ianuarie 1996 si va ramane in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor urmatorului congres.
Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor membre au semnat prezenta conventie intr-un exemplar, care este depus pe langa directorul general al Biroului international. O copie de pe aceasta va fi predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
INTOCMITA LA SEUL LA 14 SEPTEMBRIE 1994.

continuare in pagina a II-a

Inapoi la legislatie

	Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.