CONSTITUTIA ROMANIEI
1991
PARLAMENTUL
ROMANIEI
TITLUL I
PRINCIPII
GENERALE
Art. 1 - Statul
Român
(1) România este
stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
(2) Forma de
guvernamant a statului român este republica.
(3) România este
stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si
libertatile omului , libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si
pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.
Art.
2 - Suveranitatea
(1) Suveranitatea
nationala apartine poporului român, care o exercita prin organele sale
reprezentative si prin referendum.
(2) Nici un grup si
nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in numele poporului.
Art. 3 - Teritoriul
(1) Teritoriul
României este inalienabil.
(2) Frontierele
tarii sunt consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a
celorlalte norme general admise ale dreptului international.
(3) Teritoriul este
organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile
legii, unele orase sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul
statului român nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.
Art.
4 - Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni
(1) Statul are ca
fundament unitatea poporului român.
(2) România este
patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de
rasa, de nationalitate, de origine etnica,de limba, de religie, de sex, de
opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
Art. 5 - Cetatenia
(1) Cetatenia
româna se dobândeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de
legea organica.
(2) Cetatenia
româna nu poate fi retrasa aceluia care a dobândit-o prin nastere.
Art.
6 - Dreptul la identitate
(1) Statul
recunoaste si garanteaza persoanelor apartinând minoritatilor nationale dreptul
la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice,
culturale, lingvistice si religioase.
(2) Masurile de
protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea persoanelor
apartinând minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de
egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni români.
Art. 7 - Românii
din strainatate
(1) Statul sprijina
intarirea legaturilor cu românii din afara frontierelor tarii si actioneaza
pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale,
lingvistice si religioase, cu respectarea legilor statului ai carui cetateni
sunt.
Art. 8 -
Pluralismul si partidele politice
(1) Pluralismul in
societatea româneasca este o conditie si o garantie a democratiei
constitutionale.
(2) Partidele
politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele
contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor,
respectând suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept
si principiile democratiei.
Art. 9 -
Sindicatele
Sindicatele se
constituie si isi desfesoara activitatea potrivit cu statutele lor, in
conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea
intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor.
Art. 10 - Relatii
internationale
România intretine
si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, in acest cadru, relatii de
buna vecinatate, intemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise
ale dreptului international.
Art. 11 - Dreptul
international si dreptul intern
(1) Statul român se
obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din
tratatele la care este parte.
(2) Tratatele
ratificate de parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Art.
12 - Simboluri nationale
(1) Drapelul României
este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepând de
la lance: albastru, galben, rosu.
(2) Ziua nationala
a României este 1 Decembrie.
(3) Imnul national
al României este "Desteapta-te române".
(4) Stema tarii si
sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
At.
13 - Limba oficiala
In România, limba
oficiala este limba româna.
Art.
14 - Capitala
Capitala României
este municipiul Bucuresti.
TITLUL II
DREPTURILE,
LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE
CAPITOLUL I
DISPOZITII COMUNE
Art. 15 -
Universalitatea
(1) Cetatenii
beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin
alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
(2) Legea dispune
numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.
Art. 16 -
Egalitatea in drepturi
(1) Cetatenii sunt
egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara
discriminari.
(2) Nimeni nu este
mai presus de lege.
(3) Functiile si
demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au
numai cetatenia româna si domiciliul in tara.
Art. 17 - Cetatenii
români in strainatate
Cetatenii români se
bucura in strainatate de protectia statului român si trebuie sa-si
indeplineasca obligatiile, cu exceptia acelora care nu sunt compatibile cu
absenta lor din tara.
Art. 18 - Cetatenii
straini si apatrizii
(1) Cetatenii
straini si apatrizii care locuiesc in România se bucura de protectia generala a
persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi.
(2) Dreptul la azil
se acorda si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a
conventiilor internationale la care România este parte.
Art. 19 -
Extradarea si expulzarea
(1) Cetateanul
român nu poate fi extradat sau expulzat din România.
(2) Cetatenii
straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii
internationale sau in conditii de reciprocitate.
(3) Expulzarea sau
extradarea se hotaraste de justitie.
Art. 20 - Tratatele
internationale privind drepturile omului
(1) Dispozitiile
constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi
interpretate si aplicate in corcondanta cu Declararia Universala a Drepturilor
Omului, cu pactele si celelalte tratate la care România este parte.
(2) Daca exista
neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale
ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate
reglementarile internationale.
Art. 21 - Accesul
liber la justitie
(1) Orice persoana
se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a
intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu
poate ingradi exercitarea acestui drept.
CAPITOLUL II
DREPTURILE SI
LIBERTATILE FUNDAMENTALE
Art. 22 - Dreptul
la viata si la integritate fizica si psihica
(1) Dreptul la
viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt
garantate.
(2) Nimeni nu poate
fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori
degradant.
(3) Pedeapsa cu
moartea este interzisa.
Art.
23 - Libertatea individuala
(1) Libertatea
individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
(2)
Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in
cazurile si cu procedura prevazute de lege.
(3) Retinerea nu
poate depasi 24 de ore.
(4) Arestarea se
face in temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durata de cel mult 3
zile. Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plânge judecatorului,
care este obligat sa se pronunte prin hotarâre motivata. Prelungirea arestarii
se aproba numai de instanta de judecata.
(5) Celui retinut
sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege,
motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen;
invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit
din oficiu.
(6) Eliberarea
celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au
disparut.
(7) Persoana
arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub
control financiar sau pe cautiune.
(8) Pâna la
ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este
considerata nevinovata.
(9) Nici o pedeapsa
nu poate fi stabilita sau aplicata decât in conditiile si in temeiul legii.
Art. 24 - Dreptul
la aparare
(1) Dreptul la
aparare este garantat.
(2) In tot cursul
procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din
oficiu.
Art. 25 - Libera
circulatie
(1) Dreptul la
libera circulatie, in tara si in strainatate este garantat. Legea stabileste
conditiile exercitarii acestui drept.
(2) Fiecarui
cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinte in
orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.
Art. 26 - Viata
intima familiala si privata
(1) Domiciliul si
resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramâne in domiciliul
ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia.
(2) La prevederile
alineatului(1) se poate deroga prin lege in urmatoarele situatii:
a) pentru
executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarâri judecatoresti;
b) pentru
inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei
persoane;
c) pentru apararea
sigurantei nationale sau a ordinii publice;
d) pentru
prevenirea raspândirii unei epidemii.
(3) Perchezitiile
pot fi ordonate exclusiv de magistrat si pot fi efectuate numai in formele
prevazute e lege.
(4) Perchezitiile
in timpul noptii sunt interzise, afara de cazul delictului flagrant.
Art. 28 - Secretul
corespondentei
Secretul
scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor
telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
Art. 29 -
Libertatea constiintei
(1) Libertatea
gândirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi
ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori
sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea
constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta
si de respect reciproc.
(3) Cultele
religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in
conditiile legii.
(4) In relatiile
dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de
invrajbire religioasa.
(5) Cultele
religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia,
inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in
penitenciare, in azile si in orfelinate.
(6) Parintii sau
tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia
copiilor minori a caror raspundere le revine.
Art. 30 -
Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de
exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor
de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin
alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orce
fel este interzisa.
(3) Libertarea
presei impica si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o
publicatie nu poate fi suprimata.
(5) Legea nu poate
impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa
finantarii.
(6) Libertatea de
exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a
persoanei si nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise
de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura
nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la descriminare, la
separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene,
contrare bunelor moravuri.
(8) Raspunderea
civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine
editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii
artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau
de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.
Art. 31 - Dreptul
la informatie
(1) Dreptul
persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi
ingradit.
(2) Autoritatile
publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure
informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra
problemelor de interes national.
(3) Dreptul la
informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau
siguranta nationala.
(4) Mijloacele de
informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea
corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile
publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze
grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena.
Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se
reglementeaza prin lege organica.
Art. 32 - Dreptul
la invatatura
(1) Dreptul la
invatatura este asigurat prin invatamântul general obligatoriu, prin
invatamântul liceal si prin cel profesional, prin invatamântul superior, precum
si prin alte forme de instructie si perfectionare.
(2) Invatamântul de
toate gradele se desfasoara in limba româna. In conditiile legii, invatamântul
se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.
(3) Dreptul
persoanelor apartinând minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si
dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile
de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Invatamântul de
stat este gratuit, potrivit legii.
(5) Institutiile de
invatamânt, inclusiv cele particulare, se infiinteaza si isi desfasoara
activitatea in conditiile legii.
(6) Autonomia
universitara este garantata.
(7) Statul asigura
libertatea invatamântului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui
cult. In scolile de stat, invatamântul religios este organizat si garantat prin
lege.
Art. 33 - Dreptul
la ocrotirea sanatatii
(1) Dreptul la
ocrotirea sanatatii este garantat.
(2) Statul este
obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice.
(3) Organizarea
asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala,
accident, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale
si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii
fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
Art. 34 - Dreptul
la vot
(1) Cetatenii au
drept de vot de la vârsta de 18 ani, impliniti pâna in ziua alegerilor
inclusiv.
(2) Nu au drept de
vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele
condamnate, prin hotarâre judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor
electorale.
Art. 35 - Dreptul
de a fi ales
(1) Au dreptul de a
fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in
art. 16 alin.(3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit
art. 37 alin.(3).
(2) Candidatii
trebuie sa fi implinit, pâna in ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel putin
23 de ani, pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele locale, si
la vârsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in Senat sau in functia de
Presedinte al României.
Art. 36 -
Libertatea intrunirilor
Mitingurile,
demonstratiile, procesiunile, sau orice alte intruniri sunt libere sau se pot
organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.
Art. 37 - Dreptul de
asociere
(1) Cetatenii se
pot asocia liberi in partide politice, in sindicate si in alte forme de
asociere.
(2) Partidele sau
organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza
impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a
suveranitatii, a integritatii sau a independentei României sunt
neconstitutionale.
(3) Nu pot face
parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii
poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii
de functionari publici stabilite prin lege organica.
(4) Asociatiile cu
caracter secret sunt interzise.
Art. 38 - Munca si
protectia sociala a muncii
(1) Dreptul la
munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca
sunt libere.
(2) Salariatii au
dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc
securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor,
instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul saptamânal, concediul de
odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii
specifice.
(3) Durata normala
a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala,
femeile au salariu egal cu barbatii.
(5) Dreptul la
negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al
conventiilor colective sunt garantate.
Art. 39 -
Interzicerea muncii fortate
(1) Munca fortata
este interzisa.
(2) Nu constituie
munca fortata:
a) serviciul cu
caracter militar sau activitatile desfasurate in locul acestuia de cei care,
potrivit legii, nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive
religioase;
b) munca unei
persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau
de libertate conditionata;
c) prestatiile
impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care
fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.
Art. 40 - Dreptul
la greva
(1) Salariatii au
dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
(2) Legea
stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si
garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.
Art. 41 - Protectia
proprietatii private
(1) Dreptul de
proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si
limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea
privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii
straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
(3) Nimeni nu poate
fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit
legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Pentru lucrari
de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei
proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele
aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune
imputabile autoritatii.
(5) Despagubirile
prevazute in alineatele(3) si(4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul
sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(6) Dreptul de
proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si
asigurarea bunei vecinatati, precum si respectarea celorlalte sarcini care,
potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(7) Averea
dobândita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobândirii se
prezuma.
(8) Bunurile
destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi
confiscate numai in conditiile legii.
Art. 42 - Dreptul
la mostenire
Dreptul la
mostenire este garantat.
Art.
43 - Nivelul de trai
(1) Statul este
obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura
sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetatenii au
dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in
unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta
sociala prevazute de lege.
Art. 44 - Familia
(1) Familia se
intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe
dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si
instruirea copiilor.
(2) Conditiile de
incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege.
Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.
(3) Copiii din
afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie.
Art. 45 - Protectia
copiilor si tinerilor
(1) Copiii si
tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in
realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acorda
alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav
ori handicapat. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se
stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea
minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii
sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.
(4) Minorii sub
vârsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati .
(5) Autoritatile
publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru
participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica,
culturala si sportiva a tarii.
Art. 46 - Protectia
persoanelor handicapate
Persoanele
handicapate se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei
politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamânt, de
instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectând drepturile si
indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.
Art. 47 - Dreptul
de petitionare
(1) Cetatenii au
dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in
numele subsemnatilor.
(2) Organizatiile
legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele
colectivelor pe care le reprezinta.
(3) Exercitarea
dreptului de petitionare este scutita de taza.
(4) Autoritatile
publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile
stabilite potrivit legii.
Art. 48 - Dreptul
persoanei vatamate de o autoritate publica
(1) Persoana
vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act
administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri, este
indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si
repararea pagubei.
(2) Conditiile si
limitele exercitatii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
(3) Statul raspunde
patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare
savârsite in procesele penale.
Art. 49 -
Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati
(1) Exercitiul unor
drepturi sau al unor libertati poate fi restrâns numai prin lege si numai daca
se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a
sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor;
desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati
naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea
trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge
existenta dreptului sau a libertatii.
CAPITOLUL III
INDATORIRILE
FUNDAMENTALE
Art. 50 -
Fidelitatea fata de tara
(1) Fidelitatea
fata de tara este sacra.
(2) Cetatenii
carora le sunt incredintate, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu
credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramântul
cerut de lege.
Art. 51 -
Respectarea Constitutiei si a legilor
Respectarea
Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
Art. 52 - Apararea
tarii
(1) Cetatenii au
dreptul si obligatia sa apere România.
(2) Serviciul
militar este obligatoriu pentru barbati, cetateni români, care au indeplinit
vârsta de 20 de ani, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
(3) Pentru
pregatirea in cadrul serviciului militar activ, cetatenii pot fi incorporati
pâna la vârsta de 35 de ani.
Art. 53 -
Contributii financiare
(1) Cetatenii au
obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal
de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
(3) Oricare alte
pretentii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii
exceptionale.
Art. 54 -
Exercitarea drepturilor si a libertatilor
Cetatenii români,
cetatenii straini si apatrizi trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile
constitutionale cu buna-credinta, fara a incalca drepturile si libertatile
celorlalti.
CAPITOLUL IV
AVOCATUL POPORULUI
Art. 55 - Numirea
si rolul
(1) Avocatul
Poporului este numit de Senat, pe o durata de 4 ani, pentru apararea drepturilor
si libertatilor cetatenilor. Organizarea si functionarea institutiei Avocatul
Poporului se stabilesc prin lege organica.
(2) Avocatul
Poporului nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.
Art. 56 - Raportul
in fata Parlamentului
Avocatul Poporului
prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea
acestora. Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de
alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
TITLUL III
AUTORITATILE
PUBLICE
CAPITOLUL I
PARLAMENTUL
Sectiunea I
Organizare si
functionare
Art. 58 - Rolul si
structura
(1) Parlamentul
este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate
legiuitoare a tarii.
(2) Parlamentul
este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
Art. 59 - Alegerea
Camerelor
(1) Camera
Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si
liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizatiile
cetatenilor apartinând minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri
numarul de voturi pentru a fi reprezentate in parlament au dreptul la câte un
loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati
nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.
(3) Numarul
deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu
populatia tarii.
Art. 60 - Durata
mandatului
(1) Camera
Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care porte fi
prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
(2) Alegerile
pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de
la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou
ales se intruneste, la convocarea Presedintelui României in cel mult 20 de zile
de la alegeri.
(4) Mandatul
Camerelor se prelungeste pâna la intrunirea legala a noului Parlament. In
aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate,
modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de
legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului
precedent isi continua procedura in noul Parlament.
Art. 61 -
Organizarea interna
(1) Organizarea si
functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele
financiare ale Camerelor sunt prevazute in bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Camera
isi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele
Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor
permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor
permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului.
(3) Deputatii si
senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului
fiecarei Camere.
(4) Fiecare Camera
isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte
comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile
permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei
politice a fiecarei Camere.
Art. 62 - Sedinte
comune
(1) Camera
Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate si in sedinte comune. In
sedintele comune, lucrarile se desfasoara potrivit unui regulament adoptat cu
votul majoritatii deputatilor se senatorilor.
(2) Camerele se intalnesc
la sedinte comune pentru:
a) primirea
mesajului Presedintelui României;
b) aprobarea
bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) declararea
mobilizarii generale sau partiale;
d) declararea
starii de razboi;
e) suspendarea sau
incetarea ostilitatilor militare;
f) examinarea
rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi;
g) numirea, la
propunerea Presedintelui României, a directorului Serviciului Român de
Informatii si exercitarea controlului asupra activitatii asupra acestui
serviciu;
h) indeplinirea
lator atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului se exercita in
sedinte comune.
Art. 63 - Sesiuni
(1) Camera
Deputatilor si Senatul se intrunesc in 2 sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe
in luna februarie si nu poate depasi sfârsitul lunii iunie. A doua sesiune
incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfârsitul lunii decembrie.
(2) Camera
Deputatilor si Senatul se intrunesc si in sesiuni extraordinare, la cererea
Presedintelui României, a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin
o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea
Camerelor se face de presedintii acestora.
Art. 64 - Actele
juridice si cvorumul legal
Camera Deputatilor
si Senatul adopta legi, hotarâri si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor.
Art. 65 -
Caracterul public al sedintelor
(1) Sedintele celor
doua Camere sunt publice.
(2) Camerele pot
hotarâ ca anumite sedinte sa fie secrete.
Sectiunea a 2-a
Statutul deputatilor si al senatorilor
Art. 66 - Mandatul
reprezentativ
(1) In exercitarea
mandatului, deputatii se senatorii sunt in serviciul poporului.
(2) Orice mandat
imperativ este nul.
Art. 67 - Mandatul
deputatilor si al senatorilor
(1) Deputatii si
senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei
din care fac parte sub conditia validarii.
(2) Calitatea de
deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou
alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de
incompatibilitate ori de deces.
Art. 68 -
Incompatibilitati
(1) Numeni nu poate
fi, in acelasi timp, deputat si senator.
(2) Calitatea de
deputat sau senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice
de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte
incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
Art. 69 -
Imunitatea parlamentara
(1) Deputatul sau
senatorul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata,
penala ori contraventionala, fara incuviintarea Camerei din care face parte,
dupa ascultarea sa. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.
(2) In caz de
infractiune flagranta, deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus
perchezitiei. Ministrul justitiei va informa neântarziat pe presedintele
Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata
constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea
acestei masuri.
Art. 70 -
Independenta opiniilor
Deputatii si
senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru
opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
Art. 71 -
Indemnizatia si celelalte drepturi
Deputatii si
senatorii primesc o indemnizatie lunara. Cuantumul indemnizatiei si celelalte
drepturi se stabilesc prin lege.
Sectiunea a 3-a
Legiferarea
Art. 72 - Categorii
de legi
(1) Parlamentul
adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
(2) Legile
constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.
(3) Prin lege
organica se reglementeaza:
a) sistemul
electoral;
b) organizarea si
functionarea partidelor politice;
c) organizarea si
desfasurarea referendumului;
d) organizarea
Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
e) regimul starii
de asediu si al celei de urgenta;
f) infractiunile,
pedepsele si regimul executarii acestora;
g) acordarea
amnistiei sau a gratierii colective;
h) organizarea si
functionarea Consiliului Suprem al Magistraturii, a instantelor judecatoresti,
a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
i) statutul
functionarilor publici;
j) contenciosul
administrativ;
k) regimul juridic
general al proprietatii si al mostenirii;
l) regimul general
privind raporturile de munca sindicale si protectia sociala;
m) organizarea
generala a invatamântului;
n) regimul general
al cultelor;
o) organizarea
administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind
autonomia locala;
p) modul de
stabilire a zonei economice exclusive;
r) celelalte
domenii pentru care, in Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice.
Art. 73 -
Initiativa legislativa
(1) Initiativa
legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui mumar
de cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta
dreptul la initiativa legislaltiva trebuie sa provina din cel putin un sfert
din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul
Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in
sprijinul acestei initiative.
(2) Nu pot face
obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu
caracter international, amnistia si gratierea.
(3) Guvernul isi
exercita initiativa legislativa prin trimiterea proiectului de lege catre una
dintre Camere.
(4) Deputatii,
senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa pot
prezenta propuneri legislative numai in forma ceruta pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile
legislative se supun intâi adoptarii in Camera in care au fost prezentate.
Art. 74 - Adoptarea
legilor si a hotarârilor
(1) Legile organice
si hotarârile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii
membrilor fiecarei Camere.
(2) Legile ordinare
si hotarârile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare
Camera.
(3) La cererea
Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de
legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit
regulamentului fiecarei Camere.
Art. 75 -
Trimiterea proiectelor de legi si a propunerilor legislative de la o Camera la
cealalta.
Proiectele de legi
sau propunerile legislative adoptate de una din Camere se trimit celeilalte
Camere a Parlamentului. Daca aceasta din urma respinge proiectul de lege sau
propunerea legislativa, ele se trimit pentru o noua dezbatere, Camerei care
le-a adoptat. O noua respingere este definitiva.
Art. 76 - Medierea
(1) Daca una dintre
Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare
diferita de cea adoptata de cealalta Camera, presedintii Camerelor vor initia,
prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere.
(2) In cazul in
care comisia nu ajunge la un acord sau daca una din Camere nu aproba raportul
comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei
Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, care vor adopta textul definitiv
cu votul majoritatii prevazute la art. 74 alineatele(1) sau(2).
Art. 77 -
Promulgarea legii
(1) Legea se
trimite, spre promulgare, Parlamentului României. Promulgarea legii se face in
termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Inainte de
promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea
legii.
(3) Daca
Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii
ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate
dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care
i s-a confirmat constitutionalitatea.
Art. 78 - Intrarea
in vigoare a legii
Legea se publica in
Monitorul Oficial al României si intra in vigoare la data publicarii sau la
data prevazuta in textul ei.
Art. 79 - Consiliul
Legislativ
(1) Consiliul
Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care
avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si
coordonarii intregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei
României.
(2) Infiintarea,
organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege
organica.
CAPITOLUL II
PRESEDINTELE
ROMANIEI
Art. 80 - Rolul
Presedintelui
(1) Presedintele
României reprezinta statul Român si este garantul independentei nationale, al
unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
(2) Presedintele
României vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a
autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere
intre puterile statului, precum si intre stat si societate.
Art. 81 - Alegerea
Presedintelui
(1) Presedintele
României este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
(2) Este declarat
ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de
voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.
(3) In cazul in
care nici unul dintre candidati nu au intrunit aceasta majoritate, se
organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in
ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul
care a obtinut cel mai mare numar de voturi.
(4) Nici o persoana
nu poate indeplini functia de Presedinte al României decât pentru cel mult doua
mandate. Acestea pot fi si succesive.
Art. 82 - Validarea
mandatului si depunerea juramântului
(1) Rezultatul
alegerilor pentru functia de presedinte al României este validat de Curtea
Constitutionala.
(2) Candidatul a
carei alegere a fost validata depune in fata Camerei Deputatilor si a
Senatului, in sedinta comuna, urmatorul juramânt:
"Jur sa-mi
daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala
a poporului român, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia,
drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea,
independenta, unitatea si integritatea teritoriala a României. Asa sa ne ajute
Dumnezeu !"
Art. 83 - Durata
mandatului
(1) Mandatul
Presedintelui României este de 4 ani si se exercita de la data depunerii
juramântului.
(2) Presedintele
României isi exercita mandatul pâna la depunerea juramântului de Presedintele
nou ales.
(3) Mandatul
Presedintelui României poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi
sau catastrofa.
Art. 84 -
Incompatibilitati si imunitati
(1) In timpul
madatului, Presedintele României nu poate fi membru al unui partid si nu poate
indeplini nici o alta functie publica sau privata.
(2) Presedintele
României se bucura de imunitate. Prevederile art. 70 se aplica in mod
corespunzator.
(3) Camera
Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot hotarâ punerea sub acuzare a
Presedintelui României pentru inalta tradare, cu votul a cel putin doua treimi
din numarul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine Curtii
Supreme de Justitie, in conditiile legii. Presedintele este demis de drept la
data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare.
Art. 85 - Numirea
Guvernului
(1) - Presedintele
României desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste
Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.
(2) In caz de
remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si
numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
Art. 86 -
Consultarea Guvernului
Presedintele
României poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente si de
importanta deosebita.
Art. 87 -
Participarea la sedintele Guvernului
(1) Presedintele
României poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de
interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii
publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii.
(2) Presedintele
României prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
Art. 88 - Mesaje
Presedintele
României adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme
politice ale natiunii.
Art. 89 - Dizolvarea
Parlamentului
(1) Dupa
consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor
parlamentare, Presedintele României poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta
nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile
de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de
investitura.
(2) In cursul unui
an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
(3) Parlamentul nu
poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui României si
nici in timpul starii de asediu sau al starii de urgenta.
Art. 90 -
Referendumul
Presedintele
României, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime,
prin referendum, vointa cu privire la problemele de interes national.
Art. 91 - Atributii
in domeniul politicii externe
(1) Presedintele
incheie tratate internationale in numele României, negociate de Guvern, si le
supune spre ratificare Parlamentului, in termen de 60 de zile.
(2) Presedintele,
la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai
României si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor
diplomatice.
(3) Reprezentantii
diplomatici ai altor state sunt acreditati pe lânga Presedintele României.
Art. 92 - Atributii
in domeniul apararii
(1) Presedintele
României este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte
al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
(2) El poate
declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea generala sau
partiala a fortelor armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea
Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de
la adoptare.
(3) In caz de
agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele României ia masuri
pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta
Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se
convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.
Art. 93 - Masuri
exceptionale
(1) Presedintele
României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in
intreaga tara sau in unele localitati, si solicita Parlamentului incuviintarea
masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Daca
Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de
ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza
pe toata durata acestora.
Art. 94 - Alte
atributii
Presedintele
României indeplineste si urmatoarele atributii:
a) confera
decoratii si titluri de onoare;
b) acorda gradele
de maresal, de general si de amiral;
c) numeste in
functii publice, in conditiile prevazute de lege;
d) acorda gratierea
individuala.
Art. 95 -
Suspendarea din functie
(1) In cazul
savârsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei,
Presedintele României poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si
de Senat in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor,
dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului
explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
(2) Propunerea de
suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul
deputatilor si senatorilor si se aduce, naântarziat, la cunostinta
Presedintelui.
(3) Daca propunerea
de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza
un referendum pentru demiterea Presedintelui.
Art. 96 - Vacanta
functiei
(1) Vacanta
functiei de Presedinte al României intervine in caz de demisie, de demitere din
functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.
(2) In termen de
trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al
României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.
Art. 97 -
Interimatul functiei
(1) Daca functia de
Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau
daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile,
interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de
presedintele Camerei Deputatilor.
(2) Atributiile
prevazute la articolele 88 - 90 pot fi exercitate pe durata interimatului
functiei prezidentiale.
Art. 98 -
Raspunderea presedintelui interimar
Daca persoana care
asigura interimatul functiei de Presedinte al României savârseste fapte grave,
prin care se incalca prevederile Constitutiei, se aplica articolul 95 si
articolul 97.
Art. 99 - Actele Presedintelui
(1) In exercitarea
atributiilor sale, Presedintele României emite decrete care se publica in
Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
(2) Decretele emise
de Presedintele României in exercitarea atributiilor sale prevazute in
articolul 91 alineatele(1) si(2), articolul 92 alineatele(2) si(3), articolul
93 alineatul(1) si articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneaza de
primul-ministru.
Art. 100 -
Indemnizatia si celelalte drepturi
Indemnizatia si
celelalte drepturi ale Presedintelui României se stabilesc prin lege.
CAPITOLUL III
GUVERNUL
Art. 101 - Rolul si
structura
(1) Guvernul,
potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea
politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a
administratiei publice.
(2) In indeplinirea
atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este
alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege
organica.
Art. 102 -
Investitura
(1) Presedintele
României desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma
consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu
exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.
(2) Candidatul
pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare,
votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a
Guvernului.
(3) Programul si
lista Guvernului se dezbat in Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta
comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii
deputatilor si senatorilor.
Art. 103 -
Juramântul de credinta
(1)
Primul-ministru, ministri si ceilalti membri ai Guvernului vor depune
individual, in fata Presedintelui României, juramântul de la articolul 82.
(2) Guvernul in
intregul sau si fiecare membru in parte isi exercita mandatul, incepând de la
data depunerii juramântului.
Art. 104 -
Incompatibilitati
(1) Functia de
membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de
autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este
incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala
salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial.
(2) Alte
incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
Art. 105 -
Incetarea functiei de membru al Guvernului
Functia de membru
al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor
electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si in alte
cazuri prevazute de lege.
Art. 106 -
Primul-ministru
(1) Primul-ministru
conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectând
atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau
Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se
dezbat cu prioritate.
(2) Daca
primul-ministru se afla intr-una din situatiile prevazute la articolul 105 sau
este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele României va
desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru intermediar, pentru a
indeplini atributiile primului-ministru, pâna la formarea noului Guvern.
Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza
daca primul-ministru isi reia activitatea in Guvern.
(3) Prevederile
alineatului(2) se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai
Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45
de zile.
Art. 107 - Actele
Guvernului
(1) Guvernul adopta
hotarâri si ordonante.
(2) Hotarârile se
emit pentru organizarea executarii legilor.
(3) Ordonantele se
emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile
prevazute de aceasta.
(4) Hotarârile si
ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se
contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se
publica in Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenta
hotarârii sau ordonantei. Hotarârile care au caracter militar se comunica numai
institutiilor interesate.
Art. 108 -
Raspunderea membrilor Guvernului
(1) Guvernul raspunde
politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare
membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru
activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera
Deputatilor, Senatul si Presedintele României au dreptul sa ceara urmarirea
penala a membrilor Guvernului pentru faptele savârsite in exercitiul functiei
lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele României poate dispune
suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al
Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine
Curtii Supreme de Justitie.
(3) Cazurile de
raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate
printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala.
Art. 109 -
Incetarea mandatului
(1) Guvernul isi
exercita mandatul pâna la data validarii alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este
demis la data retragerii de Parlament a increderii acordate sau daca
primul-ministru se afla intr-una din situatiile prevazute la articolul 105 ori
este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
(3) In situatiile
prevazute la alineatul(2) sunt aplicabile prevederile articolului 102.
(4) Guvernul al
carui mandat a incetat potrivit alineatelor(1) si(2) indeplineste numai actele
necesare pentru administrarea treburilor publice pâna la depunerea juramântului
de membrii noului Guvern.
CAPITOLUL IV
RAPORTURILE
PARLAMENTULUI CU GUVERNUL
Art. 110 -
Informarea Parlamentului
(1) Guvernul si celelalte
organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al
activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute
de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul
presedintilor acestora. In cazul in care o initiativa legislativa implica
modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale
de stat, solicitarea informarii este obligatorie.
(2) Membrii
Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta,
participarea lor este obligatorie.
Art. 111 -
Intrebari si interpelari
(1) Guvernul si
fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebarile sau la
interpelarile formulate de deputati sau de senatori.
(2) Camera
Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia
cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii.
Art. 112 - Motiunea
de cenzura
(1) Camera
Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata
Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii
deputatilor si senatorilor.
(2) Motiunea de
cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al
deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.
(3) Motiunea de
cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data când a fost prezentata in sedinta
comuna a celor doua Camere.
(4) Daca motiunea
de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnato-o nu mai pot
initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in
care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit articolului 113.
Art. 113 -
Angajarea raspunderii Guvernului
(1) Guvernul isi
poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta
comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui
proiect de lege.
(2) Guvernul este
demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea
programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a
fost votata in conditiile articolului 112.
(3) Daca Guvernul
nu a fost demis potrivit alineatului(2), proiectul de lege prezentat se
considera adoptat, iar programul sau declaratia de politica generala devine
obligatorie pentru Guvern.
(4) In cazul in
care Presedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit
alineatului(3), dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua
Camere.
Art. 114 -
Delegarea legislativa
(1) Parlamentul
poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante
in domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de
abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pâna la care se pot
emite ordonante.
(3) Daca legea de
abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit
procedurii legislative, pâna la implinirea termenului de abilitare.
Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
(4) In cazuri
exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare
numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se
afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.
(5) Aprobarea sau
respingerea ordonantelor se face printr-o lege in care vor fi cuprinse si
ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alineatului(3).
CAPITOLUL V
ADMINISTRATIA
PUBLICA
Art. 115 -
Structura
(1) Ministerele se
organizeaza numai in subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de
specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului ori a ministerelor ca
autoritati administrative autonome.
Art. 116 -
Infiintarea
(1) Ministerele de
infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii. Guvernul si
ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate,
in subordinea lor, numai daca legea le recunoaste aceasta competenta.
(3) Autoritati
administrative autonome se pot infiinta prin lege organica.
Art. 117 - Fortele
armate
(1) Armata este
subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a
independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a
democratiei constitutionale.
(2) Structura
sistemului national de aparare, organizarea armatei, pregatirea populatiei, a
economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor
militare, se stabilesc prin lege organica.
(3) Prevederile
alineatelor(1) si(2) se aplica, in mod corespunzator, politiei si serviciilor
de informatii ale statului, precum si celorlalte componente ale fortelor armate.
(4) Organizarea de
activitati militare sau paramilitare in afara unei autoritati statale este
interzisa.
(5) Pe teritoriul
României nu pot intra sau trece trupe straine decât in conditiile stabilite de
lege.
Art. 118 -
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
(1) Consiliul
Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care
privesc apararea tarii si siguranta nationala.
Sectiunea a 2-a
Administratia
publica locala
Art. 119 -
Principii de baza
Administratia
publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul
autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.
Art. 120 -
Autoritati comunale si orasenesti
(1) Autoritatile
administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si
in orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii.
(2) Consiliile
locale si primarii functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati
administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase.
(3) Autoritatile
prevazute la alineatul(1) se pot constitui si in subdiviziunile
administrativ-teritoriale ale municipiilor.
Art. 121 -
Consiliul judetean
(1) Consiliul
judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii
consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice
de interes judetean.
(2) Consiliul
judetean este ales si functioneaza in conditiile legii.
Art. 122 -
Prefectul
(1) Guvernul
numeste câte un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
(2) Prefectul este
reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din
unitatile administrativ-teritoriale.
(3) Atributiile
prefectului se stabilesc potrivit legii.
(4) Prefectul poate
ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului
judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul
ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.
CAPITOLUL VI
AUTORITATEA
JUDECATOREASCA
Sectiunea 1
Instantele
judecatoresti
Art. 123 -
Infaptuirea njustitiei
(l) Justitia se
infaptuieste in numele legii.
(2) Judecatorii
sunt independenti si se supun numai legii.
Art. 124 - Statutul
judecatorilor
(1) Judecatorii
numiti de presedintele României sunt inviolabili, potrivit legii. Presedintele
ca si ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de Justitie sunt numiti pe o
perioada de 6 ani. Ei pot fi reânvestiti in functie.Promovarea, transferarea si
sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al
Magistraturii, in conditiile legii.
(2) Functia de
judecator este incomparabila cu orice alta functie publica sau privata, cu
exceptia functiilor didactice din invatamântul superior.
Art. 125 -
Instantele judecatoresti
(1) Justitia se
realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante
judecatoresti stabilite de lege.
(2) Este interzisa
infiintarea de instante extraordinare.
(3) Competenta si
procedura de judecata sunt stabilite de lege.
Art. 126 -
Caracterul public al dezbaterilor
Sedintele de
judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege.
Art. 127 - Dreptul
la interpret
(1) Procedura
judiciara se desfasoara in limba româna.
(2) Cetatenii
apartinând minoritatilor nationale , precum si persoanele care nu inteleg sau
nu vorbesc limba româna au dreptul de a lua la cunostinta de toate actele si
lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin
interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit.
Art. 128 -
Folosirea cailor de atac
Impotriva
hotarârilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita
caile de atac, in conditiile legii.
Art 129 - Politia
instantelor
Instantele
judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor.
Sectiunea a 2-a
Ministerul
Public
Art. 130 - Rolul
Ministerului Public
(1) In activitatea
judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si
apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
(2) Ministerul
Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in
conditiile legii.
Art. 131 - Statutul
de procuror
(1) Procurorii isi
desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si
al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
(2) Functia de
procuror este incomparabila cu orice alta functie publica sau privata, cu
exceptia functiilor didactice din invatamântul superior.
Sectiunea a 3-a
Consiliul Superior
al Magistraturii
Art. 132 -
Componenta
Consiliul Superior
al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi, pentru o durata de 4 ani,
de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna.
Art. 133 -
Atributii
(1) Consiliul
Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea in functie a
judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile
legii. In acest caz, lucrarile sunt prezidate, fara drept de vot, de ministrul
justitiei.
(2) Consiliul
Superior al Magistraturii indeplineste rolul de consiliu de disciplina al
judecatorilor. In acest caz, lucrarile sunt prezidate de Presedintele Curtii
Supreme de Justitie.
TITLUL
IV
ECONOMIA
SI FINANTELE PUBLICE
Art. 134 - Economia
(1) Economia
României este o economie de piata.
(2) Statul trebuie
sa asigure:
a) libertatea
comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru
valorificarea tuturor factorilor de productie;
b) protejarea
intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
c) stimularea
cercetarii stiintifice nationale;
d) exploatarea
resurselor naturale, in concordanta cu interesul national;
e) refacerea si
ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
f) crearea
conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii.
Art. 135 -
Proprietatea
(1) Statul
ocroteste proprietatea
(2) Proprietatea
este publica sau privata.
(3) Proprietatea
publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
(4) Bogatiile de
orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu
potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public,
plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice ale
platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul
exclusiv al proprietatii publice.
(5) Bunurile
proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii, ele pot fi date in
administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi
concesionate ori inchiriate.
(6) Proprietatea
privata este, in conditiile legii, inviolabila.
Art. 136 - Sistemul
financiar
(1) Formarea,
administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului,
ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt
reglementate prin lege.
(2) Moneda
nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
Art. 137 - Bugetul
public national
(1) Bugetul public
national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si
bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.
(2) Guvernul
elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale
de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului.
(3) Daca legea
bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost
adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se
aplica in continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat
ale anului precedent, pâna la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale
se elaboreaza , se aproba si se executa in conditiile legii.
(5) Nici o
cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.
Art. 138 -
Impozite, taxe
(1) Impozitele,
taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului
asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele si
taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele sau
in conditiile legii.
Art. 139 - Curtea
de Conturi
(1) Curtea de
Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de
intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In
conditiile legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale.
(2) Curtea de
Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune
ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzând si
neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei
Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare
a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate.
(4) Membrii Curtii
de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit
legii. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
TITLUL
V
CURTEA
CONSTITUTIONALA
Art. 140 -
Structura
(1) Curtea
Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9
ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
(2) Trei judecatori
sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele
României.
(3) Judecatorii
Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele acesteia, pentru o
perioada de 3 ani.
(4) Curtea
Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 in 3 ani, in
conditiile prevazute de legea organica a Curtii.
Art. 141 - Conditii
pentru numire
Judecatorii Curtii
Consitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta
profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in
invatamântul juridic superior.
Art. 142 -
Incompatibilitati
Functia de
judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie
publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamântul juridic
superior.
Art. 143 -
Independenta si inamovibilitatea
Judecatorii Curtii
Constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili
pe durata acestuia.
Art. 144 -
Atributii
Curtea
Constitutionala are urmatoarele atributii:
a) se pronunta
asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la
sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor doua Camere,
a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie, a unui numar de cel putin 50 de
deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra
initiativelor de revizuire a Constitutiei;
b) se pronunta
asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia
dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar
de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;
c) hotaraste asupra
exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind
neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;
d) vegheaza la
respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României si confirma
rezultatele sufragiului;
e) constata
existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de
Presedinte al României si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;
f) da aviz
consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui
României;
g) vegheaza la
respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si
confirma rezultatele acestuia;
h) verifica
indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre
cetateni;
i) hotaraste asupra
contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.
Art. 145 -
Deciziile Curtii Constitutionale
(1) In cazurile de
neconstitutionalitate constatate potrivit articolului 144 literele a) si b),
legea sau regulamentul se trimite spre reexaminare. Daca legea este adoptata in
aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor
fiecarei Camere, obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar
promulgarea devine obligatorie.
(2) Deciziile
Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele
se publica in Monitorul Oficial al României.
TITLUL
VI
REVIZUIREA
CONSTITUTIEI
Art. 146 -
Initiativa revizuirii
(1) Revizuirea
Constitutiei poate fi initiata de Presedintele României la propunerea
Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor,
precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
(2) Cetatenii care
initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din
aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin
20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
Art. 147 -
Procedura de revizuire
(1) Proiectul sau
propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu
o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
(2) Daca prin
procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul,
in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul
deputatilor si senatorilor.
(3) Revizuirea este
definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile
de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
Art. 148 - Limitele
revizuirii
(1) Dispozitiile
prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si
indivizibil al statului român, forma republicana de guvernamânt, integritatea
teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu
pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea,
nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor
si libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantilor acestora.
(3) Constitutia nu
poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici
in timp de razboi.
TITLUL
VII
DISPOZITII
FINALE SI TRANZITORII
Art. 149 - Intrarea
in vigoare
Prezenta
Constitutie intra in vigoare la data aprobarii ei prin referendum. La aceeasi
data, Constitutia din 21 august 1965 este si ramane in intregime abrogata.
Art. 150 -
Conflictul temporal de legi
(1) Legile si toate
celelalte acte normative ramân in vigoare, in masura in care ele nu contravin
prezentei Constitutii.
(2) Consiliul
legislativ, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a legii sale de
organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va
face Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare.
Art.
151 - Institutiile existente
(1) Institutiile
republicii, existente la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii,
ramân in functiune pâna la constituirea celor noi.
(2) Noua Curte
Suprema de Justitie va fi numita, in conditiile legii, de Camera Deputatilor si
de Senat, in sedinta comuna, la propunerea Presedintelui României, in termen de
6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei Constitutii.
Art. 152 -
Institutiile viitoare
(1) In termen de 6
luni de la data intrarii in vigoare a Constitutiei, se infiinteaza Curtea
Constitutionala si Curtea de Conturi.
(2) Judecatorii
primei Curti Constitutionale sunt numiti pe o perioada de 3, de 6 si,
respectiv, de 9 ani. Presedintele României, Camera Deputatilor si Senatul
desemneaza câte un judecator pentru fiecare perioada.
Constitutia României a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din
21 noiembrie 1991, prin vot nominal, cu 414 voturi "pentru" si 95
voturi "contra".
Presedintii Adunarii Constituante
academician Alexandru Birladeanu
Martian Dan
ADUNAREA CONSTITUANTA
PROCES-VERBAL
privind rezultatul
votului exprimat de deputati si senatori asupra proiectului de Constitutie a
României, incheiat astazi 21 noiembrie 1991
Comitetul Adunarii
Constituante a procedat la verificarea si numararea voturilor exprimate de
catre deputati si senatori, prin apel nominal, asupra proiectului de
Constitutie a României si a constatat urmatoarele:
1. Din numarul
total de 510 deputati si senatori, ce compun Adunarea Constituanta, au ramas la
apelul nominal 476 parlamentari, din care:
- 371 deputati;
- 105 senatori.
Un numar de 20
deputati si 13 senatori si-au exprimat votul nominal prin corespondenta,
potrivit prevederilor art. 1 din Hotararea Adunarii Constituante nr. 3 din 13
noiembrie 1991 privind unele masuri in vederea adoptarii Constitutiei României.
Senatorul Károly
Király nu a raspuns la apelul nominal si nici nu si-a exprimat votul prin
corespondenta, intrând, astfel, sub incidenta dispozitiilor art. 2 din
Hotararea Adunarii Constituante nr. 3 din 13 noiembrie 1991 privind unele
masuri in vederea adoptarii Constitutiei României.
2. Din numararea
voturilor exprimate rezulta ca 414 membri ai Adunarii Constituante au votat
pentru adoptarea Constitutiei, iar 95 membri ai Adunarii Constituante au votat
contra adoptarii Constitutiei.
3. Cei 414 deputati
si senatori, care au votat pentru adoptarea Constitutiei, reprezinta mai mult
de doua treimi din numarul total al membrilor Adunarii Constituante.
4. Ca urmare,
Comitetul Adunarii Constituante constata ca sunt intrunite cerintele art. 12
din Hotararea Adunarii Constituante nr. 1/1990 si, ca atare, declara adoptata
Constitutia României de catre Adunarea Constituanta, in sedinta sa din ziua de
21 noiembrie 1991.
COMITETUL ADUNARII CONSTITUANTE
DEPUTATI
Martian Dan
Marian Enache
Ionel Roman
Mircea Ionescu-Quintus
Victor Cevdarie
Niculae Radu
Cazimir Ionescu
Bogdan Patrascu
Lázár Madaras
SENATORI
Alexandru
Birladeanu
Radu Câmpeanu
Oliviu Gherman
Vasile Mois
Károly Király
Iosif Dan
Paul Jerbas
Petre Jurcan
Attila Verestóy
Prezentul proces-verbal a fost semnat de toti membrii Comitetului Adunarii
Constituante, cu exceptia domnului Károly Király.
|
|
|||
| Copyright 1998-2015 DSC.NET All rights reserved. | ||||