Legea Electoralã

1864

 

Art. I. Alegerea deputatilor la Adunarea Electivã a României se face cu douã grade. Alegãtorii suntu sau primari sau directi.

Art. II. Suntu alegãtori primari toti Românii carii prin legea Comunalã suntu alegãtorii Consiliilor Comunale, cu esceptiunea de la Art. 22, lit b. din acea lege.

Acei ce plãtescu o dare cãtre Statu de lei 48 suntu alegãtori în comunele rurale. Acei ce plãtescu o dare de lei  180 sau de lei 110, precum si patentarii pînã la a cincea clasã inclusivu, întru cât au residenta lor în orase, suntu alegãtori în comunele urbane.

Art. III. Potu fi alegãtori directi, fie în orase fie în sate, toti Românii nãscuti sau avend naturalisatiunea cea mare, carii vor avea un venit de una sutã galbeni si de ori ce naturã. Acest venit se va putea dovedi prin biletele de plata impositului, (patru galbeni) si prin ori ce alt chipu îndestulãtor. Numai salariul privat sau plãtit de cãtre Statu pentru functiuni publice, nu va fi cuprinsu în estimatiunea venitului.

Pe lîngã plata contributiunelor aretate mai sue, alegãtorii de ambe grade vor trebui a avea vârsta de 25 ani împlinitã.

Au dreptul de a fi alesi ca alegãtori directi si fãrã a justifica venitul de una sutã galbeni, seu contributiunea de patru galbeni (dacã vor întruni cele lalte conditiuni cerute) preotii parohiilor, profesoni academiilor si ai colegulor, doctorii si licentiatii diferitelor facultãti, avocatii, inginerii si arhitectii, toti acestia având diplome liberate sau recunoscute de Guvernu, institutorii primari ai scolelor publice, precum si capii institutiunilor private de instructiune recunoscute de Guvernu.

Potu aseminea fi alesi alegãtori directi si functionarii civili si militari, retrasi din serviciu, carii vor justifica ca priimescu o pensiune anualã de 3000 lei cel putin.

Nimeni nu pote fi alesu alegatoru direct de cât în orasul si plasa unde îsi are domiciliul reale.

Art. IV. Nu vor putea fi alegãrori primari nici directi:

I. Personele supuse vre unei protectiuni strãine.

II. Servitorii carii priimescu simbrie.

III. Interdictii.

IV. Falitii nereabilitati.

V. Acei ce vor fi fost osînditi la pedepse aflictive si infamante, sau numai infamante.

Art. V. Listele alegãtorilor primari se pregãtescu pe fie care anu prin îngrijirea antoritãtilor

comunale, pe baza ultimelor roluri de contributiuni. Aceste liste provisorii  se afiseazã în cea d' ânteiu Duminecã a lunei Ianuarie în fie care comunã.

Art. VI. Reclamatiunile se vor adresa Prefectului în cele d'ânteiu trei septãmîni de la data afisãrei.

Dupe ce Prefectul va fi otãrît asupra tutulor reclamatiunelor ivite, el încheie listele definitive si le publicã negresit pînã la cea d'ânteiu Dnminecã a lunei Fevraarie.

Art. VII. În cele trei septemâni ce urmeda, nemultumitii vor putea apela în contra otãrârilor Prefectului la Tribunalul districtului, iar în contra otãrârilor Tribunalului la Curteade Casatiune, pânã în 30 dile dupe priimirea otãrârei Tribunalului.

Tribunalul si Curtea de Casatiune statueazã de urgentã.

Orice personã admisã în listele electorale pote reclama înscrierea sau stergerea ori cãruia individu omisu sau nedreptu înscrisu în lista colegiului din care el însusi  face parte.

Art. VIII. Pentru a putea fi ales deputat la Adunarea generalã, fãrã deosebire în totã România, trebue:

I. A fi Românu nãscut sau a fi dobîndit naturalisatiunea cea mare.

II. A avea vârstã de 30 ani împliniti.

III. A fi alegãtoru si a avea un cens de eligibilitate. Un venit de douã sute galbeni formedã provisoriu acest cens. Acest venit pote fi de ori ce naturã; el se pote constata prin biletele de plata contributiunelor, sau si prin ori ce alt chipu.

Potu fi alesi deputati, si fãrã a justifica vre un cenu, toti Românii carii au esercitat functiuni mari în serviciul Statului, oficerii superiori ai armatei ce nu sunt în serviciul activu, profesoratul si profesiunele liberale corespundãtore.

Art. IX. Fie care comunã, numerând pânã la 50 alegãtori primari, numesce cãte un alegãtor directu; comunele de la 50 pânã la 100 de alegãtori, numescu cãte duoi asemenea alegãtori si asa mai departe, câte unul mai mult pentru fie care cinci-deci de alegãtori primari.

Comunele care au mai pucinu de 50 alegãtori primari, se întrunescu pentru alegeze cu  comuna cea mai apropiatã, spre a forma cu ea un singur colegiu.

Dupe proportiunea de mai susu administratiunea va împãrti comunele mai impoporate în circonscriptiuni electorale, care vor alege cãte uun alegãtor direct de fie-care 50 alegãtori primari.

Art. X. Domiciliul politic al fie-cãrui Românu, este în circonscriptiunea electoralã unde îsi are domicilinl real; cu tote acestea,  el îl va putea transfera în ori care altã circonscriptiune unde ar plati o contributiune directã, sub conditiune numai a-si face declaratiunea sa, cu sas luni înaintea formãrii listelor electorale, aât la Prefectura districtului în care se aflã al seu domiciliu politicu actual, cât si la aceea unde voiesce a 'l muta.

Personele chiemate la functiuni inamovibile vor putea esercita dreptul lor de alegãtori în circonscriptiunile etectorale unde ’si îndeplinescu functiunile.

Art. XI. Listele alegãtorilor primari suntu permanente în tot cursul anului .

Alegãtorii directi se alegu din nuoa de câte ori se vor convoca colegiele pentru alegerile generale sau partiale ale deputatilor.

Art. XII. Deosebirea colegielor este desfiintatã, cu singura deosebire a împãrtirei lor în colegii de orase si colegii de judete. Cele d'ânteiu se formezã de acei ce au drepturi de alegatori în comunele urbane; cele de al duoilea se formezã de acei ce au drepturi de alegãtori, în comunele rurale (Art. 2 din acestã legiuire).

În orasele unde nu vor fi o sutã alegãtori directi, se vor adãogi alegãtori directi din comanele rurale mai apropiate si care asa se vor deslipi din colegiul de judetu.

Toti alegãtorii directi de judete se întrunescu într'un singur colegiu la residentia Prefecturei. Colegiele acestor alegãtori, ce ar trece peste trei sute alegãtori, se vor subîmpãrti de cãtre Prefect în Sectiuni, din care fie-care nu pote cuprinde mai pucinu de 100 alegãtori, si se se formezã de cãtre triimisii comunelor celor mai vecine una de alta. Se va însemna fie cãria Sectiuni un local deosebit si fie-cãreia un numeru de ordine. Cea d'ânteiu este pururea asedatã în casa Prefecturei.

Fi -care Sectiune conlucrezã de a dreptul la numirea deputatlor pe carii colegiul întregu urmezã a'i alege.

În judetele (de esemplu, Ismailul, Cahul, Coloniile), unde nu se va gãsi numerul de una sutã alegãtori directi, colegiu se va putea îndeplini prin alegãtori directi alesi dintre Membrii autoritãtilor comunale.

Art. XIII. Numerul Deputatilor ce urmezã a se alege, se calculã dupe populatiunea oraselor si a judetelor. Provisoriu alãturata tabelã aratã numerul deputatilor ce urmezã a se alege în fie care orasu si judetu.

Art. XIV. Colegiele alegãtorilor se vor convoca de cãtre Puterea esecutivã cu trei septãmãni  cel pucinu înaintea dilei otãrâte pentru alegerea deputatilor.

Art. XV. Alegerea alegãtorilor directi se face prin vot pe fatã; alegerea deputatilor se face prin scrutinu secretu.

Art. XVI. Presedintii, Secretarii si Scrutatorii colegielor se alegu de cãtre alegãtori si din sînul lor. Colegiul nu se pote oupa de altã de cât numai de alegerile pentru care este convocatu. Ori ce cuvent, ori ce discutiune sau deliberatiune politicã, sunt cu totul oprite.

Presedintele are singur politia Adunãrii alegãtorilor. Nimeni nu pote întra înarmatu. Nici o putere armatã nu pote fi pusã in localul alegerilor sau în giurul seu.

In casu de neorînduealã, Presedintele pote cere adjutorul puterii armate. Antoritãtile civile si militare, cele mai apropiate, sunt datore a urma cererilor sale în ceia ce privesce alegerile.

Dacã în localul alegerilor, unul sau mai multi asistenti ar da semne publice de descuviintare sau ar stãrni tulburãri în ori ce modu, Presedintele îi va chiama la ordine; dacã ei vor persista, se va face mentiune în procesul-verbal, si pe înfãtisarea acestei dovedi, vinovatii se vor putea pedepsi cu o globire de la 2 pînã la 20 galbeni, sau cu închisore de la 3 dile pînã la o lunã.

In casu de neorînduialã gravã, Presedintele râdicã sedinta pe o orã; dacã la redeschidere neorânduealã, tot ar predomni, el o amânã pe a doua di.

Art. XVII. Presedintele face cunoscut Adunãrii numerul personelor de alesu.

Art. XVIII. Fie care alegâtoriu, chiãmat la rândul seu depune biletul seu scrisu pe hârtie albã si închisu într'o cutie cu douã încuetori ale cãrora chei se pãstrezã una de cãtre Presedintele si alta de cãtre cel mai bãtrînu dintre Secretari.

Alegãtorii ce nu vor putea scrie singuri biletul lor, potu chiema în ajutoru pre ori care din alegãtorii presenti.

Art. XIX- Dupe ce au fost chiãmati toti alegãtorii succesivu, dupe ordinul alfabeticu, se mai face o ultimã chiãmare acelor cari pote au lipsit din salã, iar scrutinul remâne deschisu pânã la 4 ore sera. Pentru asigurarea voturiloru se vor pune pecetile mai multor dintre alegãtori si vor putea chiar remânea în salã pentru pasa urnei.

Art. XX. La redeschiderea urnei, fie-care bilet se desface înaintea publicului; numele esit se scrie de cãtre fie-care Secretar pe o listã, si resultatul general se proclamã de cãtre Presedinte.

Art. XXI. Biletele care cuprindu nume neîntelese, sau semne de ori ce naturã, care ar presupune o prealabila întelegere, suntu nule.

Art. XXII. Nimeni nu este ales la ânteiul scrutinu, dacã nu întrunesce cel putin jumetate si unul din voturile esprimate si valabile (majoritate absolutã).

Pentru candidatii carii n'ar fi dobîndit majoritate absolutã a voturilor, se va proceda la un al duoilea scrutinu, si acei carii la acesta vor avea cele mui multe voturi, fie chiar mai putin de cât jumetate si unul a sumei voturilor (majoritate relativã) suntu alesi.

In casu de paritate a voturilor, sorta decide.

Art. XXIII. Operatiunile alegerilor se verificã de cãtre Adunarea electivã, care singurã otãraste asupra validitãtii lor.

Cât pentru contestatiunile privitore la capacitatea electoralã, ele suntu de competinta esclusivã a Tribunalului respectivu, si în casu de casare a otãrârei, de competinta Tribunalului însemnat de Curtea de Casatiune.

Art. XXIV. Deputatul alesu în mai multe colegii, este dator a declara obtiunea sa Adunãrii generale pînã în 8 dile dupe verificarea titlurilor. De nu va fi declarat obtiunea în acelasi termenu, Adunarea decide prin sorti, pe care colegiu represintã deputatul în cestiune.

Art. XXV . În casu de vacante prin obtiune, morte, demisiune sau altminterea, colegiul electoral care urmedã a îndeplini vacanta, se va întruni în teremenu de o lnnã,.

Art. XXVI. Mandatul de Depntat este necompatibil cu functiunile de Ministri, de membri ai Curtii de Casatiune, de Procuror pe lângã Curti si Tribunale, de Directori si Sefi de sectiune la diferite Ministerie si Prefecture; de Prefect si de Sub-prefect, de Sefu si de comisariu de Politie precum si de militari în serviciul activu.

Presedintele si membrii Tribunalelor nu pot fi alesi deputati în districtul jurisdictiunei lor.

Deputatul care ar priimi o functiune publicã salariatã, sau o înaintare, se socotesce demisionat si supus realegerii mai înainte de a mai putea esersa mandatul seu.

Deputatul care, în cursul mandatului seu, ar perde una sau mai multe din însusirele prescrise pentru eligibilitate, încetedã îndatã de a mai face parte din Adunarea generalã.

Art. XXVII. In timpul întrunirei Adunãrii elective, ea singurã are dreptul de a priimi demisiunea membrilor sei. Iar în intervalul sesiunelor si în timpul vacantelor, demisiunile se notificã Ministeriului din Întru.

Art. XXVIII. Ori cine a mijlocit înscrierea sa în listele alegãtorilor sub un nume, sau pe temeiul unor însusiri false, sau a tãinuit, cerând înscrierea sa, vre o necapacitate, prevedutã de lege, sau a reclamat si a dobîndit înscrierea sa pe douã sau mai multe liste, se va pedepsi cu închisore de la 15 dile pînã la 3 luni, sau cu o globire de la 15 pînã la 100 galbeni; dacã va fi fi luat parte la vot, închisorea va fi de la o lunã pînã la sese luni, sau globirea de la 30 pînã la 200 galbeni.

Art. XXIX. Ori cine, fiind însãrcinat la un scrutinu cu priimirea, numerarea sau desfacerea biletelor cuprindend sufragiele alegãtorilor se va dovedi cã a falsificat, sustrasu, adãogit sau prefãcut biletele, se va pedepsi cu închisose de la sese luni pînã la 2 ani, sau cu o globire de la 100 la 300 galbeni.

Art. XXX. Dacã prin vuiete sau demonstratiuni amenintãtore în localul alegerilor sau în giurul seu, s'ar fi atins sau s'ar fi încercat a se atinge esersiciul dreptului electoral si libertatea votului, vinovatii se vor pedepsi cu închisore de la o lunã pînã la un anu, sau cu globire de la 30 pînã la 200 galbeni.

Dacã vinovatii vor fi purtat arme, sau dacã scrutinul s'ar fi violat, pedepsa va fi închisorea de la un an pînã la cinci. Închisorea va fi de la cinci ani pînã la dece, dacã crima s'a comisu în urmarea unui planu complotat pentru a se esecuta ori în totã tãrã, ori într'una sau mai multe circonscriptiuni electorale.

Art. XXXI. Osîndirile otãrâte în puterea Articolelor precedente 28, 29 si 30, tragu dupã sine interdictiunea dreptului de alegãtoru si de eligibil. Acestã interdictiune se va pronuncia tot prin acea sentintã, pe timp de cinci ani cel putinu si pînã la 10 ani cel mult.

Art. XXXII. Ori cine se va dovedi cã a cumpãrat sau a vîndut un sufragiu, cu orice pretu ar fi, se va pedepsi cu interdictiunea dreptului de a vota si de a fi eligibil. precum si cu acea a dreptului de a putea ocupa o functiune sau serviciu publicu, pe timp de 5 ani cel putinu pânã la 10 ani cel mult.

Vîndãtorul si cumpãrãtorul sufragiului, se vor osîndi tot-de-o-datã, fie care la o globire îndoitã a valorei lucrurilor priimite san fãgãduite.

Art. XXXIII. În lipsa initiativei Ministeriului Publicu, dece alegãtori întruniti au dreptul de a intenta un proces ori cãrii persone acusate de delictele mentionate în art. 28, 29, 30 si 32.

Art. XXXIV. În cât privesce aceste delicte, atât prigonirea civilã cât si acea a Ministeriului public, sunt prescrise (paragrafisite) în doue luni dupe proclamarea resultatulai alegerii.

Art. XXXV. Osîndirea ce s'ar pronuncia nu pote în nici un casu sã aibã de efect anularea unei alegeri a cãrei validitate a'ar fi recunoscut de Adunarea generalã.

Art. XXXVI. Nici un membru al Adunãrii elective, pe cât va tinea sesiunea, nu va putea fi arestat nici trasu în judecatã penalã, afarã numai în casu de vinã veghiatã, de cât dupe ce Adunarea va fi autorizat prigonirea.

Dispositiuni transitorie.

 

Pentru prima aplicare a legei de fatã, se va putea deroga datelor ficsate îu ca, observîndu-se însã nestrãmutat termenile succesive, statornicite pentru publicatiune, apelu, notificãri si convocãri.

Facemu cunoscut si ordonãmu ca cele de fatã, învestite ca sigilul Statului si trecute în Monitorul 0ficial, sã fie adresate Curtilor, Tribunalelor si autoritãtilor administrative ca sã le înscrie în registrele lor, sã le observe si sã facã a se observa, si Ministrul Nostru Secretaru de Statu la Departamentnl Iustitiei este însãrcinat a priveghea publicarea lor.

Dat în Bucuresci,  la 2/14 Iulie anul 1864.

ALECSANDRU IOAN.

 

Anul adoptãrii: 1864 (publicat în "Monitorulu-Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române" nr. 146 din 3/15 iulie 1864).

Legea electoralã n au fost modificatã.