STATUTU

Desvoltãtoriu Conventiunei,

din 7/19 august 1858

 

ALECSANDRU IOAN I.

 

Cu mila lui Dumnedeu si vointa Nationalã, Domnu Principatelor-Unite Române;

La toti de fatã si viitori sãnetate:

Asupra propunerei Consiliului Nostru de Ministri;

Considerând plebiscitul propusu de Noi la 2/14 Maiu încetat, si votat de Natiunea Românã în dilele de 10/22, 14/26 Maiu 1864;

Considerând împrejurãrile cuprinse în proclamatiunea Nostrã cu data de astãdi;

Promulgãmu ce urmezã:

 

STATUTU

Desvoltãtoriu Conventiunei din 7/19 August 1858.

 

Conventiunea încheiatã la Paris în 7/19 August 1858, între Cartea Suzeranã si între Puterile garante autonomiei Principatelor-Unite, este si remâne legea fundamentaIã a României.

Însã, îndoita alegere din 5 si 24 Ianuarie 1859, seversirea Unirei si desfiiintarea Comisiunei

Centrale, fãcend neaplicabile mai multe Articole esentiale din Conventiune, atât pentru îndeplinirea

acestora, cât si pentru reasedarea ecuilibrului între puterile Statului, ca act aditional al

Conventiunei întrã de astãzi în putere urmãtorul Statutu :

Art. I. Puterile publice suntu încredintate Domnului, nnei Adunãri ponderatrice si Adunãrei Elective.

Art. II. Puterea Legiuitoare se esercitã colectivu de Domnu, de Adunarea ponderatrice si de

Adunarea Electivã.

Art. III. Domnul are singur initiativa legilor; el le pregãtesce cu concursul Consiliulni de Statu si le supune Adunãrei Elective si Corpului Ponderatoriu, spre votare.

Art. IV. Deputatii Adunãrei Elective se alegu conformu asedementulni electoral aci anecsat.

Presedintete Adunãrei se numesce în fiecare anu de Domnu, din sînul ei; iar Vicepresedintii,

Secretarii si Cuestorii se alegu de Adunare.

Art. V. Adunarea Electivã discutã si votesã proiectele de legi ce i se vor presinta de Domnu.

Aceste proiecte se vor sustinea  în Adunare de Ministrii sau de membrii Consiliului de Statu, ce se vor delega de Domnu spre acest sfirsit; ei vor fi ascultati ori când vor cere cuventul.

Art. VI. Budgetul cheltuelilor si al recetelor, pregãtit în tot anul prin îngrijirea puterii esecutive si supus Adunãrii Elective, care l va putea amenda, nu va fi definitivu de cât dupe ce va fi votat de dînsa. Dacã budgetul nu s'ar vota în timpul oportunu, puterea esecutivã va îndestula serviciile conform ultimului budget votat.

Art. VII. Corpul Ponderatoriu se compune : de Mitropolitii terei, de Episcopii eparhielor, de

ânteiul Presedinte al Curtii de Casatiune cel mai vechiu dintre generalii armatei în activitate,

si osebit încã de 64 membri, carii se vor numi de Domnu : jumetate dintre persone comandabile

prin meritul si esperienta lor, si cea-l-altã jumetate dintre membrii Consilielor generale ale

districtelor, si anume câte unul de fie-care judetu.

Membrii Adunãrei Ponderatrice se bucurã de aceiasi neviolabilitate garantatã Deputatilor prin Art. 36 al legei e’ectorale aici anecsate.

Art. VIII. Membrii Corpulai Ponderatoriu se reînoescu din doui ani în doui ani, câte o a treia

parte, dar numai în cât se atinge de membrii numiti de Domnu.

Membrii esiti se vor putea numi din nuou; functiuniele lor nu vor înceta de cât cu instalarea membrilor celor nuoi.

Art. IX. Durata sesiunelor Corpului ponderatoriu, prelungirea lor si convocarea acestui Corpu, sunt supuse regulilor prescrise prin Art. 17 din Conventiune pentru Adunarea Electivã.

Art. X. Membrii Corpului ponderatoru vor priimi o indemnisare de trei galbeni pe di în tot timpul sesiunei.

Art. XI. Mitropolitul primaru al României este de drept presedintele Corpului ponderatoriu; duoi Vice-presedinti se numescu de Domnu din sânul acestui Corpu. Ceilalti membri ai Biuroului se alegu de Adunare.

In casu de împãrtire egalã a voturilor, votul Presedintelui este precumpãnitoriu.

Sedintele Corpului ponderatoriu suntu publice, afarã când contrariul s'ar cere de o a treea parte a membrilor presenti.

Ministrii, chiar nefiind membri ai Adunãrii ponderatrice, au dreptul de a asista si a lua parte la tote deliberatiunile; ei vor fi ascutati ori când vor cere cuvântul.

Art. XII. Dispositiunele constitutive ale nouei organisatiunii a României sunt puse sub ocrotirea Corpului ponderatoriu. El pote, la finitul fie cãria sesiuni, propune Domnului îmbunãtãtirile ce ar socoti trebuitore în diferitele ramuri ale administratiunei.

Aceste propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliului de Statu, spre a se preface în proiecte de legi.

Art. XIII. Ori ce proiect votat de Adunarea Electivã, afarã de budgetul veniturilor si cheltuelilor, se supune Corpului ponderatoriu, care va apretui dacã este compatibilu cu dispositiunile constitutive ale nouei organisatiuni.

Art. XIV. Corpul ponderatoriu, sau adoptã proiectul, asa cum s'a votat de Adunare, sau îl

amendezã, sau îl respinge cu totul.

Dacã proiectul de lege este adoptat farã modificatiune de Corpul ponderatoriu, el este supus

sanctiunei Domnului.

Dacã proiectul este amendat de Corpui ponderatoriu, el se întorce Adunãrii elective.

Dacã Adunarea încuviinteazã amendamentele Corpului ponderatoriu, proiectul amendat se supune sanctiunei Domnului.

Dacã din contra, Adunarea electivã respinge acele amendamente, proiectul se trimite Consiliului de Statu, spre a se atudia din nuou. Gnvernul pote apoi presenta Camerei, în sesiunea curentã sau viitore, proiectul revedut de Consiliul de Statu.

Dacã Corpul ponderatoriu respinge cu totul proiectul votat de Adunare, acest proiect se trimite Consiliului de Statu, spre a se stuia du nuou. Un asemene proiect nu se pote presenta Adunãrii elective, de cât în a dona sesiune.

Art. XV. Numai Corpul ponderatoriu are draptul de a pri mi petitiuni si de a le discuta, dacã este trebuintã.

Art. XVI. Reglementele interiore ale Adunãrei elective si ale Corpului ponderatoriu, se pregãtescu prin îngrijirea Guvernului.

Art. XVII. Toti functionarii publici, fãrã es eptiune, la întrarea lor în functiune, suntu datori a jura supunere Constitutiunei si legilor terei si credintã Domnitorului.

Art. XVIII. Noua Adanare electivã si Corpul ponderatoriu se vor constitui si întruni în termenul prevedut de Art. 17 al Conventiunei.

Decretele ce, pânã la convocarea noei Adunãrî, se vor da de Domnu, dupe propunerea Consiliului de Ministri si a Consilinlui de Stat ascultat, vor avea putere de legi.

 

Modificatiuni îndeplinitore Statutului

În preambulul Statutului

 

Principatele-Unite potu în viitoru a modifica si a schimba legile care priivescu administratiunea lor din lãuntru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite, si fãrã nîci o interventiune; se întelege însã cã aceastã facultate nu se pote întinde la legãturele care

unescu Principatele cu Imperiul Otomanu, nici la tratatele între Înaltã Portã si celelalte Puteri , care sunt si remânu obligãtorii pentru aceste Principate.

La Art. III. Nici o lege nu pote fi supusã sanctiunei Domnului înainte de a fi discutatã si votatã de Domnu, de Adunare electivã si de Senat. (Adunare ponderatrice.)

Domnul acordã sau refusã sanctiunea sa.

Ori ce lege cere învoirea a tustrelelor puteri.

În casul când Guvernul ar fi nevoit a lua mesuri de urgentã care ceru concursul Adunãrii elective si al Senatului, în timpul când aceste Adunãri nu suntu deschise, Ministerul va fi dator a le supune la cea d'ânteiu convocatiune motivele si resultatul acestor mesuri.

La Art. VII Din 64 membri ai Adunãrii ponderatrice, 32 vor fi alesi si numiti de Domnu dintre personele care au esercitat cele mai înalte functiuni în terã, sau care potu justifica un venit anual de optu sute galbeni. Cât pentru cei lalti 32 Membri, ei vor fi alesi dintre Membrii Consilielor generale ale judetelor si numiti de Domnu pe o listã de presentatiune de trei candidati pentru fie care

district.

La Art. VIII. Acesti 64 de Membri ai Senatului alesi în conformitate cn dispositiunele Articolului de mai sus, se reînoescu din trei în trei ani este o jumetate

La Art. XI. Mitropolitul Primat este de drept Presedintele Senatului. Unul din vice-Presedinti si Adunãrii ponderatrice, luat din acest corpu, este numit de Domnu; celalelt vice-Presedinte si Biuroul sunt alesi de Senat.

La Art. XII. La finitul fie-cãriea sesiuni, Senatul si Adunarea electivã vor numi fie-care un Comitet a cãruia Membri vor fi alesi din sînul lor. Ambele Comitete se vor într'uni în Comisiune micstã, spre a face un raport Domnului asupra lucrãrilor ultimei sesiuni si ai supune cestiunele de îmbutãtire ce ar crede trebuitore în deosebitele ramuri ale administratiunei. Aceste propuneri vor putea fi recomendate de Domnu Consiliului de Stat, spre a fi prefãcute în proiecte de lege.

La Art. XV. Petitiunele date Senatului, vor fi trimise unei Comisiuni ad-hoc, care le va esamina si va face un raport, spre a fi comunicat Guvernului.

 

 

NOTA:

Anul adoptãrii: 1864 (publicat în "Monitorulu-Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române" nr. 146 din 3/15 iulie 1864).

Principalele modificãri: Statutul nu a fost modificat.